Categorii
Fără categorie tatal.ro ajuta tatii din Romania

„ Nu vrea sa imi dea copilul sa-l vad!” spune un tata disperat

Tatal.ro incearca sa va invete ce sa faceti in situatia cand mama nu respecta hotararea sau programul de vizita al copilului catre tata

Ce fac daca copilul e „montat” de mama sa refuze sa se intalneasca cu mine? Se intreaba un tata pe site ul tatal.ro

1. De fiecare data cand va refuza transferul copilului, sunati la 112 si cereti Asistenta politiei care TREBUIE sa vina. E si datoria lor sa se asigure ca legea e respectata (iar legea da parintilor dreptul sa isi deruleze programul stabilit cu cópiii lor) si ca sentintele judecatoresti sunt executate de asemenea (ei o sa zica ca NU e datoria lor doar ca sa se scape de o situatie ingrata sua vor incerca sa se eschiveze)

2. Pentru un copil de varsta mica (care merge deja la gradinita) a fi separat de mama lui nu reprezinta o trauma psihica atat timp cat i se explica faptul ca vizitele sunt firesti si ca nu il separa nimeni definitiv de mama … de multe ori insa, copilul este victima unui proces „diabolic” de alienare, prin care i se induce teama ca va fi separat definitiv de mama sa. Si evident ca tipa si face scandal , refuza sa mearga cu celalalt parinte fara a oferi insa o explicatie coerenta, un motiv pertinent. Nici politia, nici DGASPC-ul nu ar trebui sa lase nesanctionat parintele care alieneaza.

3. Parintele rezident are aici un rol major in pregatirea emotionala a copilului pentru desfasurarea programului de vizita. Aceasta ar trebui sa pregateasca copilul, sa il imbrace cu hainele sale preferate, sa isi ia la revedere de la copil in interiorul locuintei, nu in fata celuilalt parinte, sa il asigure ca va fi acasa cand se va intoarce si sa il incurajeze pe copil sa aiba incredere in celalalt parinte. Il va incuraja sa priveasca vizita ca pe o noua aventura, un prilej de a petrece timp cu celalalt parinte si de a se bucura de experiente noi. Atunci intr-adevar poate clama ca respecta dreptul dvs. la legaturi personale. In realitate insa sunt tot mai multe cazuri in care, desi se clameaza sustinerea/cooperarea pentru respectarea hotararilor judecatoresti privind programul, in realitate, „se lucreaza” cu copilul permanent, pentru ca acesta sa manifeste un comportament de refuz al contactului cu celalalt parinte, ca si cum ar fi propria sa vointa. Prezenta politiei care sa constate aceste situatii de refuz, printr-un proces-verbal, pot constitui probe in cadrul procesului penal pentru nerespectarea art. 307 CP . Martorii, de asemenea, sunt utili in sustinerea dvs in fata instantelor de judecata.

4. Sentintele judecatoresti ce stabilesc un program de legaturi personale sunt executorii chiar daca procesul nu s-a terminat, fiind in faza de apel, spre exemplu. In situatia in care parintele rezident nu respecta de bunavoie programul stabilit, legalizati sentinta (e o procedura ce se efectueaza la judecatorie) pentru ca apoi sa va adresati unui executor judecatoresc care sa va ajute sa va vedeti copilul intr-un mod legal, sub protectia fortei coercitive a statului.

5. In situatia in care executorul judecatoresc, in prezenta specialistilor Directiei de Asistenta Sociala si Protectia Drepturilor Copilului, constata refuzul copilului de a va vedea si de a va insoti, se va declansa o procedura noua, in instanta, prin care se va solicita includerea copilului intr-un program de consiliere psihologica menit sa il ajute sa isi imbunatateasca relatia cu parintele nerezident dar si sa puna capat abuzului parintelui rezident si alienarii.

5. Oricat de dificil si anevoios ar fi acest demers, nu renuntati! Continuati sa insistati sa va vedeti copilul, sa va derulati un program de vizite. E dreptul lui (chiar daca acum, alienat, nu stie) si al dvs. de a fi alaturi de dvs. Renuntarea nu e o solutie.

Specalistii din protectia copilului sesiseaza un numar tot mai mare de astfel de cazuri de alienare parentala. O forma perfida de abuz emotional asupra copilului, exercitat de un parinte care, el insusi, are probleme emotionale nerezolvate, dar care isi justifica in diverse moduri acest comportament abuziv, sustinand de cele mai multe ori ca pentru ei ce doreste copilul este singurul lucru care conteaza. Din pacate, victimele sunt mai ales copiii, care ajung sa fie martori sau chiar actori, intr-un conflict epuizant si daunator pentru toti cei implicati.

Luam un caz real

Andrei Gosman spune ca nu si-a mai vazut fetita de doi ani, desi, dupa divort, instanta a hotarat ca ea sa ramana in grija ambilor parinti. Andrei a primit drept de vizitare si un program pe care insa mama nu l-a respectat aproape deloc, sustine el.

Daca la inceput, fosta sotie gasea tot felul de explicatii aparent inocente pentru a nu-si lasa fetita sa isi vada tatal, acum, femeia refuza orice fel de comunicare, sustine barbatul.

Andrei Gosman: “Doamna e obligata sa se prezinte in fiecare sambata impreuna cu fiica mea ca sa o pot vedea acolo sub supravegherea unui psiholog.

Vezi si https://stirileprotv.ro/stiri/social/proiect-de-lege-ce-pedeapsa-risca-parintii-care-dupa-divort-ii-impiedica-pe-fostii-parteneri-sa-si-vada-copiii.html

Ce a decis instanta in astfel de cazuri

O mamă din Cluj-Napoca a primit o amendă civilă de 300 de lei pe zi până când se va conforma unei sentinței definitive și executorii prin care este obligată să-i predea tatălui copilul în vârstă de 10 ani. Mai jos puteți citi motivele uluitoare pentru care s-a stablit ca autoritatea parintească asupra minorului să se exercite în exclusivitate de tată.

”Admite apelul declarat de BEJ Stolnean Diana Maria împotriva sentintei civile nr. 1546/03.03.2017, pronuntata în dosarul nr. 21683/211/2016 al Judecatoriei Cluj-Napoca, pe care o anuleaza în întregime si rejudecând cererea o va admite, cu consecinta aplicarii debitorului Nemes Mirela a unei penalitati în suma de 300 lei pe zi de întârziere în favoarea creditorului Ghita Victor Catalin pâna la executarea obligatiei prevazute în titlul executoriu – Sentinta civila nr. 7641/2015 – al Judecatoriei Cluj-Napoca. Decizia este definitiva. Data si pronuntata în sedinta publica din data de 17.08.2017.”, se arată în minuta deciziei.

Motivarea sentinței prin care s-a stabilit ca minorul să stea cu tatăl lui arată că mama i-a îngrădit accesul la școlarizare și socializare!

Sentința Civilă  nr.7641/2015 – Judecătoria Cluj-Napoca:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de mai sus la data de 19.11.2014, reclamantu Ghita Victor Catalin a solicitat în contradictoriu cu pârâta Nemes Mirela. reîncredințarea minorului G.N.E spre creștere și educare  reclamantului si obligarea pârâtei la plata pensiei de întreținere, cu cheltuieli de judecata.

În motivarea cererii s-a arătat că reclamantul a fost căsătorit cu pârâta, iar din căsătorie au rezultat minorul G.N.E nascut la data de 12.09.2007, aratand ca parata nu a respectat programul de vizitare prevazut in sentinta de divort, impiedicandu-l sa aiba legaturi personale cu copilul. Sustine ca dreptul fundamental la invatatura si educatie a copilului a fost incalcat chiar de aceasta, intrucat minorul nu a frecventat grupa mare la gradinita, clasa pregatitoare si clasa intai din cauza ca parata nu l-a inscris la scoala. Copilul sta numai in casa, nu se joaca si nu socializeaza cu vreun copil de varsta lui. Modul in care parata intelege sa isi duca viata, fara relatii personale sau de prietenie cu vreo persoana, fara sa lucreze, se reflecta si in viata copilului care nu are viata sociala. Mama are un comportament abuziv fata de minor, implicand un control total, absolut in viata acestuia, reflectat apoi prin nefrecventarea scolii, drept care a fost grav si ireversibil afectat. Copilul nu are o activitate specifica varstei, nu se joaca cu alti copii, sabotand continuu o relatie fireasca cu propriul tata, toate acestea afectand grav dezvoltarea psiho-emotionala a copilului, putand cauza schele grave. Prin precizarea de actiune depusa la dosar la data de 24.04.2015, reclamantul a solicitat ca autoritatea parinteasca asupra minorului G.N.E. sa se exercite in exclusivitate de tata,  domiciliul sa se stabileasca tot la tata si sa fie obligata parata la plata unei pensii de întretinere lunare in cuantum de 1/4 din valoarea salariului de baza minim pe tara.Pârâta nu a depus întâmpinare.

Analizând cererea de chemare în judecată, instanta retine următoarele:

Reclamantul a fost căsătorit cu pârâta, iar din căsătoria acestora a rezultat minorul G.N.E. nascut la data de 12.09.2007. Prin sentința civilă nr. 8537/2012, pronunțată în ședința publică din 17.04.2012 în dosar nr….. al Judecătoriei Cluj-Napoca s-a dispus desfacerea căsătoriei prin divorț, autoritatea parinteasca asupra minorului sa se exercite in exclusivitate de mama,  domiciliul acestuia la mama, a fost obligat reclamantul la pensie de intretinere si s-a stabilit in favoarea sa un program de vizitare .

Conform art. 403 C.civ. în cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.

ART. 36 din Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului prevede urmatoarele:”(1) Ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor lor.(2) Exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menținerea relațiilor personale cu el, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale, precum și prin reprezentarea sa legală și administrarea patrimoniului său.(3) În situația în care ambii părinți exercită autoritatea părintească, dar nu locuiesc împreună, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului învățăturii sau pregătirii profesionale, tratamente medicale complexe sau intervenții chirurgicale, reședința copilului sau administrarea bunurilor, se iau numai cu acordul ambilor părinți.(4) În situația în care, din orice motiv, un părinte nu își exprimă voința pentru luarea deciziilor prevăzute la alin. (3), acestea se iau de către părintele cu care copilul locuiește, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.(5) Ambii părinți, indiferent dacă exercită sau nu autoritatea părintească, au dreptul de a solicita și de a primi informații despre copil din partea unităților școlare, unităților sanitare sau a oricăror altor instituții ce intră în contact cu copilul.(6) Un părinte nu poate renunța la autoritatea părintească, dar se poate înțelege cu celălalt părinte cu privire la modalitatea de exercitare a autorității părintești, în condițiile art. 506 din Codul civil.

(7) Se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.

(8) În cazul existenței unor neînțelegeri între părinți cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești, instanța judecătorească, după ascultarea ambilor părinți, hotărăște potrivit interesului superior al copilului”. Conform ART. 37 din aceeasi lege ”Copilul are dreptul să fie crescut în condiții care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială. În acest scop părinții sunt obligați: a) să supravegheze copilul; b) să coopereze cu copilul și să îi respecte viața intimă, privată și demnitatea; c) să informeze copilul despre toate actele și faptele care l-ar putea afecta și să ia în considerare opinia acestuia; d) să întreprindă toate măsurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului lor; e) să coopereze cu persoanele fizice și persoanele juridice care exercită atribuții în domeniul îngrijirii, educării și formării profesionale a copilului”.

Instanta apreciaza ca fiind foarte grava si ingrijoratoare atitudinea paratei careia desi i s-a explicat de catre instanta importanta efectuarii unui raport de catre directia de protectie a copilului si desi s-au acordat in cauza patru termene de judecata pentru realizarea anchetei psihosociale, parata nu a inteles sa colaboreze in vederea efectuarii acesteia. Aceasta a aratat ca nu detine un numar de telefon la care sa fie contactata si nici nu a luat legatura cu autoritatea competenta pentru intocmirea raportului, cu toate ca i s-a pus in vedere aceasta obligatie de catre instanta. La fel de grav este ca nu duce minorul la scoala, conform adeverintei de la fila 27 care se coroboreaza cu declaratiile martorilor audiati in cauza. Practic, in acest an septembrie 2015 minorul va implini 8 ani, fara a termina clasa I, astfel ca a pierdut un an fata de colegii de varsta sa, fara ca aceasta situatie sa fie justificata de reclamanta prin motive temeinice si obiective.

Cele aratate mai sus sunt informatii furnizate si de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj-Napoca, care a fost sesizata de Primarie, care la randul ei a fost sesizata de conducerea scolii la care a fost inscris in clasa pregatitoare, cu privire la faptul ca minorului ii sunt ingradite accesul la socializare si scolarizare si refuzul mamei de a colabora, situatie care a fost observata inca de la inceputul anului trecut . Alta problema serioasa sesizata de instanta este aceea ca parata nu detine un numar de telefon la care sa fie contactata si nici nu poate contacta serviciul Uurgențe, de exemplu daca s-ar intampla ceva cu ea sau cu minorul, aspect confirmat chiar de mama paratei C. S. audiata in calitate de martor. Aceasta martora a mai relatat ca este adevarat ca parata sta mai mult in casa, nu stie la ce interval iese cu minorul la plimbare si ca atitudinea protectiva a paratei este exagerata.

Motivele care a stat la baza acordarii autoritatii exclusive paratei prin sentința civilă nr. 8537/2012, pronunțată în dosar nr….. al Judecătoriei Cluj-Napoca nu sunt relevante pentru pastrarea acestei situatii in prezent, mai ales ca in decizia civila nr.448/A/2012 pronuntata in acelasi dosar prin care s-a respins apelul mamei cu privire la programul de vizita, s-a retinut ca nu rezulta ca tatal a avut un comportament violent, este interesat de legatura cu minorul si ca acesta nu este in pericol in prezenta tatalui.

Instanta a observat la parata, atunci cand s-a prezentat in sala de judecata, o anumita stare pentru care este posibil sa aiba nevoie de ajutor specializat, astfel ca in opinia instantei minorul nu poate ramane cu mama sa pana cand aceasta nu este evaluata cu privire la starea sa de sanatate de un psiholog, care poate fi chiar din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj-Napoca.

La termenul la care a fost audiat minorul, instanta a observat reactia pozitiva a copilului atunci cand si-a vazut tatal. Desi este dificila schimbarea pentru minor, data fiind situatia observata atat de instanta cat si de alte autoritati, apreciaza ca este in interesul superior al minorului, macar pentru o perioada in care si mama sa isi evalueze/investigheze problemele si pentru ca acesta sa poata fi inscris la scoala, sa fie schimbate masurile initial stabilite prin hotararea de divort.

Prin urmare, in baza art. 398 C.civ. raportat la art. 403 C.civ., având în vedere faptul că există motive întemeiate pentru care autoritatea părintească să se exercite doar de către un părinte, instanta va stabili ca autoritatea parinteasca asupra minorului G.N.E sa se exercite in exclusivitate de tata, apreciind ca aceasta este in interesul minorului, asa cum este el reglementat în art. 2 alin. 3 din Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului („Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești”). În baza art. 400 C.civ., având în vedere motivele aratate mai sus si interesul superior al minorului, va stabili locuinta minorului la tată.

În baza art. 529 alin. 1 si 2 din C.civ. si avand in vedere ca parata nu are un loc de munca, instanta va obliga pe parata către reclamant și în favoarea minorului la plata unei pensii de întreținere lunare în cuantum de 1/4 din valoarea salariului de baza minim pe tara, cu începere de la data pronuntarii hotararii si pâna la majoratul minorului sau alte dispozitii ale instantelor.

Conform ART. 96 din Legea 272/2004”(1) Orice persoană care, prin natura profesiei sau ocupației sale, lucrează direct cu un copil și are suspiciuni în legătură cu existența unei situații de abuz sau de neglijare a acestuia este obligată să sesizeze serviciul public de asistență socială sau direcția generală de asistență socială și protecția copilului în a cărei rază teritorială a fost identificat cazul respectiv”.

Intrucat de mai mult de un an DGASP Cluj a fost sesizata de Directia de asistenta sociala si medicala din cadrul Primariei cu privire la interventia serviciului specializat de interventie din cadrul DGASP Cluj in cazul copiilor abuzati, iar Directia sesizata nu a depus la dosar dovada demersurilor si a masurilor luate in urma acestei informari, desi i s-a cerut de catre instanta, urmeaza ca aceasta sa fie sesizata din nou prin prezenta hotarare si  sa i se aduca la cunostinta obligatiile pe care le are in baza dispozitiilor ART. 99 si 100 din Legea 272/2004:”Pentru verificarea sesizărilor privind cazurile de abuz și neglijare a copilului, reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului au drept de acces, în condițiile legii, în sediile persoanelor juridice, precum și la domiciliul persoanelor fizice care au în îngrijire sau asigură protecția unui copil. Pentru efectuarea acestor verificări, organele de poliție au obligația să sprijine reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului”, ART. 100:(1) Reprezentanții persoanelor juridice, precum și persoanele fizice care au în îngrijire sau asigură protecția unui copil sunt obligați să colaboreze cu reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului și să ofere toate informațiile necesare pentru soluționarea sesizărilor. (2) În situația în care, în urma verificărilor efectuate, reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului stabilesc că există motive temeinice care să susțină existența unei situații de pericol iminent pentru copil, datorată abuzului și neglijării, și nu întâmpină opoziție din partea persoanelor prevăzute la alin. (1), directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului instituie măsura plasamentului în regim de urgență. Prevederile art. 62-64, art. 68 alin. (5) și ale art. 70 se aplică în mod corespunzător. (3) În situația în care persoanele prevăzute la alin. (1) refuză sau împiedică în orice mod efectuarea verificărilor de către reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului, iar aceștia stabilesc că există motive temeinice care să susțină existența unei situații de pericol iminent pentru copil, datorată abuzului și neglijării, direcția generală de asistență socială și protecția copilului sesizează instanța judecătorească, solicitând emiterea unei ordonanțe președințiale de plasare a copilului în regim de urgență la o persoană, la o familie, la un asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezidențial, licențiat în condițiile legii. Prevederile art. 62-64 și ale art. 68 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.  (4) În termen de 5 zile de la data executării ordonanței președințiale prin care s-a dispus plasamentul în regim de urgență, direcția generală de asistență socială și protecția copilului sesizează instanța judecătorească pentru a decide cu privire la: înlocuirea plasamentului în regim de urgență cu măsura plasamentului, decăderea din exercițiul drepturilor părintești, precum și cu privire la exercitarea drepturilor părintești. Instanța se pronunță și cu privire la obligarea părinților copilului de a se prezenta la ședințe de consiliere.”

Instanta constata ca in baza art.448 alin.1 pct.1 C.pr.civ. prezenta hotarare este executorie de drept, eventuala executare silita fiind posibila potrivit procedurii de la art.910-914 C.pr.civ.

Văzând dispozițiile art. 453 C.pr.civ. si retinand culpa procesuala a paratei, va dispune obligarea acesteia la plata catre reclamant a sumei de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand taxa judiciara de timbru

Vezi si https://www.clujust.ro/mama-amendata-cu-300-de-lei-pe-zi-pentru-ca-nu-vrea-sa-dea-copilul-tatalui-care-sentinta-favorabila/

Categorii
Fără categorie tatal.ro ajuta tatii din Romania

O poveste tulburatoare a scolii online

O poveste despre copiii noștri „arestați la domiciliu” și educați prin „dispozitive electronice” prezentata de MALLCOPII.RO

A fost odată ca niciodată…

Citeste mai mult pe

Astăzi povestea este despre 3 milioane de copii. Unii sunt mici, la grădiniță, alții sunt la școală, iar alții sunt deja mari, pe la liceu, și se gândesc cum le va fi viața în anii ce vor urma. Se gândesc ce meserie să își aleagă, dacă să plece sau să rămână în țară, visează la succes, la fericire, la cum să își transforme visurile în realitate. Sau nu visează la nimic.

Copiii ăștia trăiesc o altfel de viață decât copiii din generația trecută. Nu mai au voie să se apropie unii de ceilalți, să facă trenulețul pe tobogan, să iasă la film în oraș sau să bucure de o petrecere cu prietenii. La școală au voie să meargă la toaletă la ore diferite de colegii lor, pauzele și le petrec stând în bancă înconjurați de un semiperete de plexiglas, iar sport fac acasă, pe o salteluță în sufragerie

Unii mai ies afară la joacă, dar dintre prietenii lor mulți nu prea mai ies în fața blocului pentru că nu îi lasă părinții. Din când în când copiii ăștia mulți stau doar în casă, în fața ecranului calculatorului – dacă au – sau în fața ecranului telefonului – dacă au – sau în fața tabletei – dacă au – și ascultă lecția care odinioară era predată în clasă. Alții, care nu au nici calculator, nici telefon, nici tabletă, nu știu ce fac. Probabil treabă prin grădină sau pe la câmp cu părinții lor.

Dintre cei care au un dispozitiv electronic, unii stau nemișcați pe scaun privind ecranul și scriu ce zice doamna profesoară, alții se fâțâie sau se uită pe pereți, alții dorm pe ei, alții sunt cu gândurile haihui. Unii sunt triști în fiecare zi iar alții sunt chiar în depresie. Alții, mai ingenioși, și-au făcut o poză cu ei stând frumos pe scaun și o pun la profil, așa că profesorii cred că ei sunt prezenți, când de fapt dorm. Ați putea spune că așa făceau oricum, fie că stau acasă, fie că se duc la școală. Dar nu despre asta este vorba.

Ăia mai mici, de grădiniță, privesc și ei ecranele împreună cu părinții și fac fișe. Asta se întâmplă dacă au timp părinții. Dacă părinții sunt la serviciu, nu știu ce fac copiii. Poate stau cu bunica – dacă au una – și cu ocazia asta învață și bunica să folosească tehnologia. Unii copii au avut mai mult „noroc” și, dacă erau la o grădiniță particulară care a fost inspirată să își schimbe numele din „Grădiniță” în „Centru educațional”, atunci încă se pot duce să participe la ore fizic, alături de colegii lor, chiar dacă nu au voie să se apropie prea mult unii de alții.

După ore, copiii se joacă singuri sau stau tot pe dispozitivele pe care le au și se joacă, dacă îi lasă părinții. Alții și-au făcut prieteni online și stau de vorbă cu ei până în miez de noapte, făcându-și planuri când și cum să se vadă și „în viața reală”.

– Haide, trezește-te, în jumătate de oră începe online-ul, îi zice o mămică copilului ei.

– Da, da, mă trezesc. Dar prima oră avem materia X, zice copilul întorcându-se pe partea cealaltă. Și doamna doar ne dă un link și atât. O să intru la ora următoare. Îmi dai și mie laptopul azi? Că e greu să urmăresc ce zice doamna la mate pe telefon.

– Nu pot azi, că am mult de lucru, zice mămica oarecum neputincioasă. Și ea lucrează pe laptop și există un singur laptop în casă.

Dar ăsta e un caz fericit. În casa lor există și un laptop, și un telefon. Alții nu au nici, nici.

Povestea spune că într-o bună zi au apărut niște oameni cu superputeri, oameni cărora le pasă și care împreună au luat deciziile cele mai bune care se pot lua într-o lume nouă, diferită de cea pe care o cunoaștem cu toții până acum.

Astfel că în școli au rămas profesorii care iubesc cu adevărat copiii și au început să se educe despre cum pot face mai mult decât doar să trimită un link. Părinții au primit și ei educația necesară despre cum să-și ajute copiii în această lume nouă iar copiilor le-a revenit pe buze zâmbetul și în suflete curiozitatea și bucuria. Ei și-au trăit din plin copilăria și în timp ce au crescut mari au contribuit la crearea unei lumi mai bune, chiar dacă este diferită de cea pe care o știam și ei și noi din alte povești. Cum exact s-a întâmplat asta?! Nu știu să va spun acum. Știu doar că fiecare dintre noi am contribuit la crearea lumii noi. Și-am încălecat pe-o șa…

Multumim