Categorii
Schimbarea sexului in Romania

Cum Se Schimba Sexul Judiciar in Romania

Cum Se Schimba Sexul Judiciar in Romania.Schimbarea de sex pe cale judiciar─â. Lipsa unor interven╚Ťii chirurgicale de schimbare de sex

Judecătoria Sector 6 București, sent. civ. nr. 3388/2021, definitivă

Sediul materiei: art. 60 C.civ., art. 98 C.civ.

ÔÇ×Pe fond, obiectul cauzei este schimbarea statutului ╚Öi st─ârii civile, ├«n scopul punerii ├«n acord a genului masculin afirmat cu genul reflectat de c─âtre documentele de stare civil─â. Instan╚Ťa re╚Ťine c─â recunoa╚Öterea legal─â a schimb─ârii de sex nu beneficiaz─â ├«n sistemul de drept na╚Ťional de o reglementare proprie, ├«ns─â inexisten╚Ťa unui cadru legal specific nu poate constitui de plano o limitare ├«n acest sens.

├Än aceste circumstan╚Ťe, instan╚Ťa re╚Ťine c─â probatoriul administrat a relevat prezen╚Ťa ├«n mod real a unei identific─âri la nivel subiectiv a reclamantei cu sexul opus celui biologic ╚Öi ├«n urma c─âreia aceasta se comport─â, se ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â (aspect pe care l-a perceput ╚Öi instan╚Ťa ├«n mod direct prin observarea reclamantei prezente personal) ╚Öi se prezint─â ca fiind o persoan─â de sex masculin, ├«n contradic╚Ťie cu aspectele men╚Ťionate ├«n actele de stare civil─â.ÔÇŁ

Prin cererea de chemare ├«n judecat─â, reclamanta AA ├«n contradictoriu cu p├ór├ó┼úii BB ┼či Serviciul de Stare Civil─â X, a solicitat ca prin hot─âr├órea ce se va pronun┼úa, s─â se dispun─â:

ÔÇô ├«ncuviin┼úarea schimb─ârii sexului ├«n actele de stare civil─â din feminin ├«n masculin;

ÔÇô ├«ncuviin┼úarea schimb─ârii prenumelui din A (prenume feminin) ├«n A (prenume masculin);

ÔÇô ├«ncuviin┼úarea schimb─ârii Codului Numeric Personal (CNP) astfel ├«nc├ót s─â reflecte sexul masculin;

ÔÇô obligarea p├ór├ótelor s─â efectueze modific─ârile de sex, prenume ┼či CNP, men┼úionate mai sus, ├«n registrul de stare civil─â;

ÔÇô obligarea p├ór├ótelor s─â elibereze un nou certificat de na┼čtere cu prenumele masculin, sexul masculin ┼či un nou CNP care s─â reflecte sexul masculin, f─âr─â a exista vreun indiciu care s─â tr─âdeze schimbarea de sex intervenit─â.

├Än motivarea cererii, reclamanta a ar─âtat c─â s-a n─âscut la data de xx.xx.xxxx, fiind eviden╚Ťiat─â ├«n actele de stare civil─â cu numele de A, acesteia atribuindu-i-se sexul feminin ╚Öi C.N.P.-ul 29xxxxxxxxx.

Totu╚Öi, reclamanta a ar─âtat c─â dintotdeauna s-a identificat cu sexul masculin, ├«n prezent tr─âind ca b─ârbat cu numele A. De asemenea, a mai ar─âtat c─â ├«nc─â din copil─ârie a sim╚Ťit o atrac╚Ťie fa╚Ť─â de jocurile ╚Öi juc─âriile b─âie╚Ťilor, de╚Öi are un frate ╚Öi 2 surori, dintre care una este geam─ân─â, ├«ns─â cele mai ├«ndep─ârtate amintiri le are identific├óndu-se mai mult cu fratele dec├ót cu surorile.

A mai ar─âtat reclamanta c─â ├«nc─â de mic ├«i pl─âcea s─â se ├«mbrace b─âie╚Ťe╚Öte, se sim╚Ťea ╚Öi se comporta ca un b─âiat, de╚Öi nu ╚Ötia ce ├«nseamn─â termenul ÔÇ×transgenderÔÇŁ. Ulterior, a aflat de termenul ÔÇ×transgenderÔÇŁ ╚Öi a ├«nceput s─â se identifice cu el pe m─âsur─â ce afla ce ├«nseamn─â, constat├ónd c─â se simte atras de persoane de sex feminin, nedorindu-╚Öi s─â se vad─â ├«n situa╚Ťia de a fi ├«ntr-o rela╚Ťie homosexual─â.

├Än ultimii ani s-a mutat ├«ntr-o alt─â ╚Ťar─â unde ╚Öi-a schimbat oficial numele, fiind cunoscut ├«n colectivitate drept b─ârbat, prenumele b─ârb─âtesc fiind utilizat at├ót la locul de munc─â, c├ót ╚Öi la ╚Öcoal─â, la banc─â, ├«n permisul de conducere etc. Cu alte cuvinte, a ├«nceput s─â tr─âiasc─â pe deplin ca b─âiat.

Instan╚Ťa a re╚Ťinut c─â ├«n urm─â cu 3 ani, reclamanta a fost evaluat─â psihologic ├«n Rom├ónia de c─âtre un psiholog clinician care a concluzionat c─â prezint─â ÔÇ×Disforie de gen la adolescen╚Ťi ╚Öi adul╚ŤiÔÇŁ, ÔÇ×TranssexualismÔÇŁ ╚Öi c─â ÔÇ×La nivelul identit─â╚Ťii de gen asumate, chestionarul de identitate de gen indic─â o identitate de tip masculinÔÇŁ. Ulterior, aceasta a fost evaluat─â ╚Öi psihiatric, medicul psihiatru confirm├ónd c─â partea reclamant─â ÔÇ×├«ntrune╚Öte condi╚Ťiile de diagnostic pentru Disforie de gen, Tulburare de identitate sexual─âÔÇŁ. Diagnosticul s-a bazat pe dorin╚Ťa reclamantei de a apar╚Ťine genului masculin, recunoa╚Öterea sa ├«n societate ca apar╚Ťin├ónd genului masculin, pe rela╚Ťiile de cuplu stabilite cu persoane de sex feminin, precum ╚Öi pe stilul vestimentar abordat de aceasta.

├Än plus, din declara╚Ťia martorei audiate a reie╚Öit c─â reclamanta este recunoscut─â ├«n societate ca fiind o persoan─â de sex masculin.

S-a mai ar─âtat c─â ├«n solu╚Ťionarea cererii sunt relevante ╚Öi dificult─â╚Ťile pe care reclamanta le ├«nt├ómpin─â ├«n rela╚Ťia cu autorit─â╚Ťile ori cu persoanele cu care intr─â ├«n contact, dificult─â╚Ťi n─âscute din lipsa de corelare ├«ntre ├«nf─â╚Ťi╚Öarea fizic─â ╚Öi identitatea de gen prezentat─â, pe de o parte, ╚Öi men╚Ťiunile ├«nscrise ├«n cuprinsul actelor de identitate, pe de alt─â parte.

Starea civil─â este definit─â ├«n cuprinsul art. 98 C.civ. ca fiind ÔÇ×dreptul persoanei de a se individualiza ├«n familie ╚Öi societate, prin calit─â╚Ťile strict personale care decurg din actele ╚Öi faptele de stare civil─âÔÇŁ, dovada st─ârii civile fiind f─âcut─â, potrivit art. 99 alin. (1) C.civ., prin ÔÇ×actele de na╚Ötere, c─âs─âtorie ╚Öi deces ├«ntocmite, potrivit legii, ├«n registrele de stare civil─â, precum ╚Öi prin certificatele de stare civil─â eliberate pe baza acestora.ÔÇŁ

Prin urmare, re╚Ťine instan╚Ťa c─â, individualizarea persoanei ├«n societate prin calit─â╚Ťile strict personale este, din punct de vedere legal, ├«n stare de dependen╚Ť─â fa╚Ť─â de men╚Ťiunile ├«nscrise ├«n documentele oficiale care ├«i atest─â starea civil─â. Pentru ca dreptul s─âu s─â nu fie limitat ├«n mod nerezonabil, se impune ca individul s─â beneficieze de posibilitatea de a-╚Öi pune ├«n acord aceste calit─â╚Ťi cu cele cuprinse ├«n actele de stare civil─â.

├Än motivarea solu╚Ťiei, instan╚Ťa a avut ├«n vedere ╚Öi jurispruden╚Ťa Cur╚Ťii Europene a Drepturilor Omului care, ├«n cauza X c. Fostei Republici Iugoslave Macedonia a re╚Ťinut c─â existen╚Ťa unor lacune legislative ╚Öi a unor deficien╚Ťe grave privind recunoa╚Öterea identit─â╚Ťii reclamantului care, pe de o parte, ├«l men╚Ťin pe acesta ├«ntr-o situa╚Ťie de incertitudine ├«n leg─âtur─â cu via╚Ťa sa privat─â ╚Öi, pe de alt─â parte, au consecin╚Ťe negative pe termen lung asupra s─ân─ât─â╚Ťii sale mintale, conduc la o ├«nc─âlcare a dreptului la respectarea vie╚Ťii private ╚Öi de familie prev─âzute de art. 8 din C.E.D.O.

Instan╚Ťa mai re╚Ťine c─â reclamantei nu i s-ar putea pretinde suportarea unor interven╚Ťii chirurgicale de schimbare de sex pentru a putea ob╚Ťine modificarea ├«nscrisurilor de stare civil─â, ├«ntr-o atare ipotez─â fiind adus─â atingere dispozi╚Ťiilor art. 60 C.civ., care recunosc persoanei dreptul de a dispune de sine ├«ns─â╚Öi, dac─â nu ├«ncalc─â drepturile ╚Öi libert─â╚Ťile altora, ordinea public─â sau bunele moravuri.

Pentru toate aceste considerente ╚Öi re╚Ťin├ónd faptul c─â probatoriul administrat a relevat o identificare ├«n mod real a reclamantei cu sexul opus, instan╚Ťa a apreciat c─â se impune recunoa╚Öterea noii sale identit─â╚Ťi de gen ├«n considerarea c─âreia s─â opereze ╚Öi o modificare corespunz─âtoare ├«n con╚Ťinutul actelor de stare civil─â.

Prin urmare, instan╚Ťa a admis primul cap─ât de cerere ╚Öi a ├«ncuviin╚Ťat reclamantei schimbarea sexului ├«n actele de stare civil─â din feminin ├«n masculin. De asemenea, instan╚Ťa a ├«ncuviin╚Ťat ╚Öi schimbarea prenumelui reclamantei din A (prenume feminin) ├«n A (prenume masculin), ├«ntruc├ót, posibilitatea recunoa╚Öterii identit─â╚Ťii de sex actuale pe baza percep╚Ťiei subiective, dar care nu ar putea fi ├«nso╚Ťit─â de modificarea corespunz─âtoare a actelor de stare civil─â ├«n lipsa unor interven╚Ťii medicale, ar fi privat─â de orice efect util.

Dat─â fiind solu╚Ťia pronun╚Ťat─â asupra primelor 2 capete de cerere, instan╚Ťa constat─â c─â solicitarea de modificare a C.N.P.-ului este ├«ntemeiat─â, urm├ónd a ├«ncuviin╚Ťa schimbarea acestuia astfel ├«nc├ót s─â reflecte sexul masculin. ├Än consecin╚Ť─â, se va dispune, totodat─â, efectuarea cuvenitelor men╚Ťiuni ├«n registrul st─ârii civile ╚Öi eliberarea unui nou certificat de na╚Ötere, corespunz─âtor respectivelor modific─âri.

├Än ceea ce prive╚Öte ultimul cap─ât de cerere viz├ónd efectuarea modific─ârilor f─âr─â p─âstrarea vreunui indiciu care s─â tr─âdeze schimbarea de sex intervenit─â, nu poate fi, ├«ns─â, primit─â, fiind lipsit─â de temei legal, ├«n condi╚Ťiile ├«n care procedura ├«n materie beneficiaz─â de o reglementare expres─â, av├ónd la baz─â ra╚Ťiuni de ordine public─â, urm├ónd a fi respins ca ne├«ntemeiat.

SURSA

PORTAL JUST RO

Categorii
Ziua tat─âlui

Ziua tatălui a fost celebrată la data de 8 mai 2022

Ziua Tatălui în România se sărbătorește, începând cu anul 2010, în a doua duminică a lunii mai.
#tata #ziuatatalui

Ministerul Ap─âr─ârii Na╚Ťionale a transmis urm─âtorul mesaj:

ÔÇ×├Ä╚Ťi promit c─â te voi sus╚Ťine indiferent ce vei dori s─â faci, ├«╚Ťi promit c─â te voi l─âsa s─â faci propriile gre┼čeli, nu ├«╚Ťi pot promite c─â nu voi rata nicio zi de na┼čtere, tot ce vreau s─â ┼čtii este c─â voi fi ├«ntotdeauna acolo pentru tine!ÔÇŁ

8 Mai ÔÇô Ziua Tat─âlui ├«n Rom├ónia

Iubirea unui tată, sinceră, puternică și unică!

Pentru a crește într-un mod armonios, fiecare copil are nevoie atât de tatăl cât și de mama sa.

La mul╚Ťi ani, tuturor ta╚Ťilor

Categorii
Alexandru Ciucu divorteaza de Alina Sorescu

Alexandru Ciucu divorteaza de Alina Sorescu

CiAlexandru Ciucu divorteaza de Alina Sorescu. Asociatia Tatal.ro anunta la inceputul anului ca exista aceasta actiune de divort. Vom sprijini tatal Alexandu Ciucu

Designerul Alexandru Ciucu i-a deschis proces de divor┼ú Alinei Sorescu, dup─â o lung─â perioad─â ├«n care presa deja vuia pe marginea subiectului. Click! a oferit informa┼úii potrivit c─ârora Ciucu plecase de ceva vreme de l├óng─â so┼úia lui, renun┼ú├ónd ┼či la verighet─â. Pe portalul instan┼úei de judecat─â apare ├«n prezent cererea lui Alexandru Ciucu, care a depus actele de divor┼ú. Mai mult dec├ót at├ót, se pare c─â separarea ar avea poten┼úial de a fi ÔÇ×cu scandalÔÇŁ, av├ónd ├«n vedere c─â designerul a cerut ┼či o ordonan┼ú─â preziden┼úial─â

Categorii
Incredintare minor

Incredintare minor – Custodia copilului in procesul de divort

Incredintare minor – Custodia copilului in procesul de divort.Incredintare minor – Avocat Bucuresti specializat in incredintare minori in procesele de divort, stabilirea program vizita, pesnise de intretinere

Custodia copilului in procesul de divort

In cazul in care un cuplu divorteaza si exista copii minori, instanta judecatoreasca este obligata, chiar daca nu exista o cerere expresa a sotilor in acest sens, sa se pronunte, prin hotararea de divort, si asupra incredintarii copiilor minori.

Instanta va dispune citarea si ascultarea autoritatii tutelare, iar daca minorii au implinit varsta de 10 arii, instanta ii va asculta obligatoriu, in vederea incredintarii lor.

La incredintarea copiilor minori, instanta de judecata are in vedere exclusiv interesul acestora.
 
In determinarea interesului copiilor minori se tine seama de o serie de factori cum ar fi:

    ÔÇô posibilitatile materiale ale parintilor
    ÔÇô posibilitatile de dezvoltare fizica, morala si intelectuala pe care copii le pot gasi la unul dintre parinti
    ÔÇô varsta copilului
    ÔÇô comportamentul parintilor fata de copil inainte de divort
    ÔÇô legaturile de afectiune stabilite intre copil si familie

In cazuri exceptionale, insa, instanta poate decide incredintarea minorului si unei terte persoane sau unei institutii de ocrotire, spre crestere si educare.

Decizia instantei referitoare la incredintare copil dupa divort se refera la urmatoarele aspecte:
 
   ÔÇô la solutionarea cererilor referitoare la incredintarea copiilor minori, obligatia de intretinere si folosirea locuintei, instanta va tine seama si de interesele minorilor.
   ÔÇô Instanta judecatoreasca va hotari, odata cu pronuntarea divortului, caruia dintre parinti vor fi incredintati copiii minori. 
   ÔÇô In acest scop, instanta va asculta parintii si autoritatea tutelara si, tinand seama de interesele copiilor, pe care de asemenea ii va asculta daca au implinit varsta de zece ani, va hotari pentru fiecare dintre copii, daca va fi incredintat tatalui sau mamei.
   ÔÇô Pentru motive temeinice, copiii pot fi incredintati unor rude ori unor alte persoane, cu consimtamantul acestora, sau unor institutii de ocrotire.
   ÔÇô Totodata, instanta judecatoreasca va stabili contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.
   ÔÇô Invoiala parintilor privitoare la incredintarea copiilor si la contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a acestora va produce efecte numai daca a fost incuviintata de instanta judecatoreasca.
   ÔÇô Parintele divortat, caruia i s-a incredintat copilul, exercita cu privire la aceasta drepturile parintesti.
   ÔÇô Cand copilul a fost incredintat unei alte persoane sau unei institutii de ocrotire, instanta judecatoreasca va stabili care dintre parinti va exercita dreptul de a-i administra bunurile si de a-l reprezenta sau de a-i incuviinta actele. Persoana sau institutia de ocrotire sociala careia i s-a incredintat copilul va avea fata de acesta numai drepturile si indatoririle ce revin parintilor privitor la persoana copilului. Dispozitiile art. 108 se aplica prin asemanare.

Drepturile celuilalt parinte
 
Parintele divortat, caruia nu i s-a incredintat copilul, pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea lui profesionala.
In situatia in care parintele carui nu i s-a incredintat copilul constat ca celalalt parinte nu isi indeplineste corect atributiile de intretinere, educare si crestere a copilului, poate solicita un proces de rejudecare a incredintarii minorului.

Plata alocatiei de intretinere se face de la bugetul statului si ea se reduce sau nu se mai plateste, dupa criteriile stabilite de Ministerul Muncii, daca cel caruia i s-a incredintat copilul minor.

Sfaturi din partea cabinetului de avocat:

Intrucat procesul de divort afecteaza de cele mai multe ori si copiii minori din casatorie, atat din punct de vedere mental cat si al schimbarilor din viata sa, trebuie sa aveti in vedere intotdeauna anumite aspecte, intre care mentionam:

   ÔÇô acordul si intelegerea dvs in prealabil, cu privire la realizarea divortului si a modului de incredintare a copiilor minori din casatorie, va usura foarte mult
   ÔÇô minorul nu trebuie privit niciodata ca fiind in proprietatea unuia dintre parinti
   ÔÇô pensia de intretinere, pe care parintele care nu a primit incredintarea minorului va trebui sa o plateasca, este un drept al copilului, nu o suma de bani pe care o platiti fostului sot/fostei sotii

ARTICOL SCRIS DE CEI CARE STIU LEGILE

Categorii
Ce┬ás─â┬áfac dac─â fosta so╚Ťie┬ánu m─â las─â s─â-mi┬áv─âd copilul

Ce┬ás─â┬áfac dac─â fosta so╚Ťie┬ánu m─â las─â s─â-mi┬áv─âd copilul

Ce s─â fac dac─â fosta so╚Ťie nu m─â las─â s─â-mi v─âd copilul. Asociatia Tatal.ro va poate ajuta. Completati formularul de pe www.tatal.ro si va ajutam cu placere

Din p─âcate, e greu de dat sfaturi ├«n astfel de situa┼úii. ├Äns─â un lucru e sigur: un copil trebuie s─â aib─â parte de ambii p─ârin┼úi, at├ót timp c├ót ei sunt ├«n via┼ú─â ┼či nu sunt dec─âzu┼úi, legal, din drepturile p─ârinte┼čti.

┬áDincolo de ne├«n┼úelegerile dintre doi adul┼úi, care au format odat─â un cuplu, un copil trebuie s─â ┼čtie c─â are ├«n permanen┼ú─â un tat─â ┼či o mam─â, care ├«i doresc binele, chiar dac─â nu mai sunt ├«mpreun─â ┼či locuiesc la domicilii diferite. ├Ändep─ârtarea tat─âlui de copil este ├«n detrimentul dezvolt─ârii acestuia.

O mam─â care nu ├«n┼úelege asta ┼či ac┼úioneaz─â ├«n mod egoist transform─â copilul ├«ntr-un ostatic, folosindu-l ca arm─â ├«mpotriva fostului so┼ú.

 Ideal este ca ambii p─ârin┼úi s─â-┼či lase deoparte ambi┼úiile, egoismul ┼či orgoliile ┼či s─â pun─â pe primul loc interesul celui mic. Deoarece copilul sufer─â cel mai mult.

Asociatia Tatal.ro va poate ajuta. Completati formularul de pe www.tatal.ro si va ajutam cu placere

Ce┬ás─â┬áfac dac─â fosta so╚Ťie┬ánu m─â las─â s─â-mi┬áv─âd copilul

Categorii
Pârăște aici un judecator procuror

Pârăște aici un judecator/procuror

Va rog sa postati fiecare ce problema ati avut in dosarul dvs.cu judecatorul sau procurorul. Fiti dvs. CSM-ul Romaniei!

Pârăște aici un judecator/procuror

Exemplu de postare la comentarii!

„Ma numesc Popescu I si am un dosar la judecatoria Buftea. Judecatorul X a facut urmatoarele: Mi-a respins toate probele,tipa la parti,e dificil,a intarziat etc.” sau procurorul Y face urmatoarele abuzuri: Tipa la noi,Ma face sa denunt pe altii aiurea,tipa la avocat etc.

Pârăște aici un judecator/procuror

Categorii
F─âr─â categorie

NOUA RETEA SOCIALA IN ROMANIA Urmaresteadevarul.online

NOUA RETEA SOCIALA IN ROMANIA „Urmaresteadevarul.online” https://urmaresteadevarul.online/

 #urmaresteadevarul #urmaresteadevarulonline

Categorii
Vreau sa decad mama din drepturile parintesti

Vreau sa decad mama din drepturile parintesti

Decaderea din drepturile parintesti are nevoie ├«nt├ói de clarificarea termenilor.┬áChiar dac─â legea utilizeaz─â formula ÔÇ×drepturi p─ârinte┼čtiÔÇŁ, ├«n aceasta se cuprind deopotriv─â at├ót drepturile, c├ót ┼či ├«ndatoririle p─ârin╚Ťilor fa┼ú─â de copiii lor minori ╚Öi toate, ├«mpreun─â, formeaz─â┬áautoritatea p─ârinteasc─â.Vreau sa decad mama din drepturile parintesti

Ce este decaderea din exerciţiul drepturilor parintesti?

O m─âsur─â de protec╚Ťie a minorului ├«mpotriva p─ârintelui care reprezint─â un pericol pentru copil.

Este dec─âderea o m─âsur─â definitiv─â? Este pentru totdeauna?

Nu.

Asupra ei se poate, la cerere, reveni.

Cine poate cere decaderea din drepturile parintesti?

Autoritatea public─â cu atribu╚Ťii ├«n domeniul protec╚Ťiei copilului ╚Öi procurorul.

Nu cel─âlalt p─ârinte!

Cine dispune decaderea din drepturile parintesti?

Judec─âtorul.

Ce consecin╚Ťe concrete are?

Duce la o limitare a drepturilor p─ârintelui ├«n privin╚Ťa minorului, includem aici, exemplificativ: dreptul de a avea leg─âturi personale, dreptul de a lua decizii ├«n privin╚Ťa educa╚Ťiei, s─ân─ât─â╚Ťii, locuin╚Ťei copilului etc.

Copilul va mai purta numele p─ârintelui dec─âzut?

Da.

Numele vine din paternitate, din contribu╚Ťia genetic─â la conceperea copilului ╚Öi nu din aspecte ulterioare.

P─ârintele dec─âzut mai are dreptul sa vad─â copilul?

├Än principiu, nu; dar pot fi ╚Öi excep╚Ťii.

Un p─ârinte ├«╚Öi poate cere ÔÇ×autodecadereaÔÇŁ, adic─â renun╚Ťarea la drepturile p─ârinte╚Öti?

Nu.

Se poate da o declara╚Ťie notarial─â de renun╚Ťare la drepturile p─ârinte╚Öti?

Nu.

Părintele decăzut mai plătește pensie alimentară?

Da, f─âr─â excep╚Ťii ╚Öi f─âr─â discu╚Ťii.

Articol scris de Cei care stiu legile

Vreau sa decad mama din drepturile parintesti

Categorii
Adrian Mutu i-ar datora fostei so╚Ťii o sum─â de peste 100.000 de euro

Mutu bun de plata,inclusiv clubul Rapid Bucuresti

Alexandra Dinu cere poprire pe salariul lui Adrian Mutu la Rapid. Adrian Mutu i-ar datora fostei so╚Ťii o sum─â de peste 100.000 de euro

Aici apare dosarul https://portal.just.ro/94/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=9400000000322246&id_inst=94

Nr. unic (nr. format vechi) : 9602/94/2022 Data inregistrarii 08.04.2022 Data ultimei modificari: 08.04.2022 Sectie: Sec┼úia Civil─â Materie: Civil Obiect: validare poprire 19/2016 Stadiu procesual: Fond

Părţi

Nume Calitate parte BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC IOACHIM FLAVIUS LUCIAN Petent DINU ALEXANDRA MIRELA Creditor MUTU ADRIAN Debitor FOTBAL CLUB RAPID 1923 S.A. Terţ poprit

Fosta so╚Ťie a lui Mutu poate solicita s─â ├«ncaseze p├ón─â la 50% din salariul lunar al ÔÇ×BriliantuluiÔÇŁ, conform Fanatik.ro. Salariul de baz─â al lui Mutu este de 10.000 de euro, la care se adaug─â primele de rezultat ╚Öi de obiectiv Vezi https://www.fanatik.ro/alexandra-dinu-l-a-lasat-pe-adrian-mutu-fara-banii-din-salariul-de-la-rapid-bucuresti-exclusiv-19955348

Domnule Mutu!

Asociatia Tatal.ro va poate ajuta! Daca doriti,bineinteles

Asa si…veti spune

Problema nu este chiar asa simpla

Asociatia Tatal.ro se lupta pentru modificarea Codului civil in vederea prezentarii unei dari de seama de catre mama ca a folosit banii in interesul copilului

Cateva intrebari?

Domnul Mutu se intelege cu copilul major pentru care mama doreste 100000 de euro in nume personal

De ce in Romania poate solicita mama acesti bani in numele unui copil major?

Cum dovedeste mama ca a folosit banii in interesul copilului sau ca a cheltuit aceasta suma pentru copil?

De ce nu poate renunta copilul major la executarea silita?

Problema este extrem de grava pentru un parinte care niciodata nu poate verifica daca mama a cheltuit banii in interesul propriu sau in interesul copilului

Pensia de intretinere pentru copil are doua criterii:

  • Nevoile copilului
  • Veniturile nete ale celui care plateste pensia
  • De cele mai multe ori se ia in considerare doar Veniturile nete ale celui care plateste pensia ceea ce nu este corect!

Trebuie urgent schimbat Codul civil pe aceste aspecte!

La art.531 Cod civil propunem adaugarea urmatoarelor alineate:

Alin.3

Parintele rezident este obligat s─â prezinte anual instan┼úei competente o dare de seam─â despre modul cum a folosit pensia de intretinere constand intr-o suma de bani pentru nevoile minorului. Darea de seam─â se va prezenta instan┼úei competente ├«n termen de 30 de zile de la sf├ór┼čitul anului calendaristic.In cazul in care parintele rezident nu prezinta instantei darea de seama in conditiile legale sau nu face dovada folosirii pensiei de intretinere in interesul superior al minorului si fata de nevoile acestuia,instanta competenta va putea modifica pensia de ├«ntre┼úinere sau poate hot─âr├« plata in natura acesteia . In cazurile in care parintele rezident foloseste pensia de intretinere in folosul propriu va putea fi decazut din drepturile parintesti in conditiile legale.

Alin.4

Dovada darii de seama se poate face prin inscrisuri doveditoare.Prin instanta competenta de la alineatul 3 intelegem judecatoria de la domiciliul parintelui rezident

Sursa: Cei care stiu legile

Categorii
Totul Despre Ordinul De Protectie

Totul Despre Ordinul De Protectie (Asociatia Tatal.ro)

Totul Despre Ordinul De Protectie (Asociatia Tatal.ro)

Cuprins:
Ce este ordinul de protec╚Ťie?
De c├óte feluri este ordinul de protec╚Ťie?
ORDINUL DE PROTECȚIE PROVIZORIU
Ce este ordinul de protec╚Ťie provizoriu?
Procedura de emitere a ordinului provizoriu
Pot s─â renun╚Ť sau s─â opresc emiterea ordinului provizoriu?
Cine emite ordinul de protec╚Ťie provizoriu?
Ce m─âsuri se pot lua prin ordinul de protec╚Ťie provizoriu?
C├ót timp dureaz─â emiterea ordinul de protec╚Ťie provizoriu?
C├ót timp este valabil ordinul de protec╚Ťie provizoriu?
ORDINUL DE PROTECTIE PROPRIU-ZIS SAU DEFINITIV
Ce este ordinul de protec╚Ťie definitiv?
ÔÇŁNu am martori!ÔÇŁ, cum pot s─â dovedesc?
Pot s─â renun╚Ť la ordinul de protec╚Ťie?
Cine poate ob╚Ťine ordinul de protec╚Ťie?
Cine poate formula cererea pentru emiterea ordinului de protec╚Ťie?
Cine emite ordinul de protec╚Ťie?
C├ót timp dureaz─â emiterea ordinului de protec╚Ťie?
C├ót timp este valabil ordinul de protec╚Ťie?
Ce m─âsuri se pot lua prin ordinul de protec╚Ťie?
Care este procedura de judecat─â?
Am nevoie de un avocat ordin de protectie?
Puterea executorie a ordinului de protec╚Ťie
Cine trebuie s─â respecte ordinul de protec╚Ťie?
Ce se ├«nt├ómpl─â dac─â nu se respect─â ordinul de protec╚Ťie?
CE ESTE VIOLENȚA DOMESTICĂ?
Felurile violen╚Ťei domestice
CE CONDIȚII TREBUIE ÎNDEPLINITE PENTRU FORMULAREA CERERII DE EMITERE A ORDINULUI DE PROTECȚIE?
Condi╚Ťia membrului de familie.
Condi╚Ťia st─ârii de pericol.
Condi╚Ťia caracterul urgent al solicit─ârii.
MĂSURI DE PROTECȚIE.
Masuri de protec╚Ťie ╚Öi consiliere a victimei
Măsuri de asistare și reintegrare a agresorului
MODEL CERERE / FORMULAR PENTRU EMITEREA UNUI ORDIN DE PROTECTIE
Avocat ordin de protectie

Ce este ordinul de protec╚Ťie?

procedura prin care se asigur─â protec╚Ťia persoanei, victim─â efectiv─â sau poten╚Ťial─â a violen╚Ťei domestice, urm─ârindu-se, ├«n principal, ├«nl─âturarea st─ârii de pericol ├«n privin╚Ťa vie╚Ťii, s─ân─ât─â╚Ťii ╚Öi libert─â╚Ťii victimei, iar ├«n subsidiar protejarea raporturilor de familie.

Simplificat, pentru a ├«n╚Ťelege de la ├«nceput caracteristicile acestei proceduri, ar─ât c─â:

  • procedura emiterii ordinului de protec╚Ťie ├«ncepe ca urmare a sesiz─ârii personale a victimei sau ├«n numele acesteia, precum ╚Öi ca urmare a autosesiz─ârii;
  • se poate emite un ordin, ├«n mod provizoriu, de c─âtre poli╚Ťist pe o perioad─â de 5 zile, iar ├«n mod definitiv de judec─âtor;
  • se judec─â ├«n regim de urgen╚Ť─â, cu participarea obligatorie a procurorului, ├«n camera de consiliu (adic─â f─âr─â public), justificat de necesitatea urgent─â de protejare a victimei;
  • ordinul are un caracter temporar, prin acesta put├óndu-se lua m─âsuri pentru o perioad─â maxim─â de 6 luni;
  • prin ordinul de protec╚Ťie se pot lua m─âsuri de protec╚Ťie ├«n privin╚Ťa victimei, iar ├«n sarcina f─âptuitorului se pot impune obliga╚Ťii ╚Öi/sau interdic╚Ťii.

Pentru o defini╚Ťie complet─â, trimitem la art. 1 din Legea nr. 217/2003:

ÔÇ×Ocrotirea ╚Öi sprijinirea familiei, dezvoltarea ╚Öi consolidarea solidarit─â╚Ťii familiale, bazat─â pe prietenie, afec╚Ťiune ╚Öi ├«ntrajutorare moral─â ╚Öi material─â a membrilor familiei, constituie un obiectiv de interes na╚ŤionalÔÇŁ, ÔÇ×Prevenirea ╚Öi combaterea violen╚Ťei domestice fac parte din politica integrat─â de ocrotire ╚Öi sprijinire a familiei ╚Öi reprezint─â o important─â problem─â de s─ân─âtate public─âÔÇŁ.

Preocuparea legiuitorului a fost aceea de a reglementa o procedur─â eficient─â, special─â, pentru combaterea violen╚Ťei domestice. Procedur─â care s─â garanteze atingerea obiectivului na╚Ťional ╚Öi anume acela de ocrotire a familiei.

Dup─â cum vom ar─âta mai jos, aceast─â institu╚Ťie de drept nu vizeaz─â doar protec╚Ťia victimei ci, prin mecanisme prestabilite, legiuitorul urm─âre╚Öte ╚Öi asistarea ╚Öi ├«ndreptarea f─âptuitorului.

De c├óte feluri este ordinul de protec╚Ťie?

Protejarea victimei se poate realiza prin dou─â modalit─â╚Ťi, fie prin emiterea unui ordin de protec╚Ťie provizoriu, fie printr-un ordin de protec╚Ťie definitiv.

ORDINUL DE PROTECȚIE PROVIZORIU

Ce este ordinul de protec╚Ťie provizoriu?

Este un instrument la ├«ndem├óna poli╚Ťistului. ├Än folosirea acestuia poli╚Ťistul nu beneficiaz─â ├«ns─â de o putere absolut─â, el fiind verificat ├«n mod obligatoriu de procuror.

Astfel, poli╚Ťistul care, ├«n exercitarea atribu╚Ťiilor de serviciu, constat─â existen╚Ťa unui risc iminent care vizeaz─â via╚Ťa, s─ân─âtatea sau libertatea unor persoane. Acestea ar putea fi puse ├«n pericol printr-un act de violen╚Ťa domestic─â, ├«n urma complet─ârii unui formular de evaluare a riscului, emite un ordin de protec╚Ťie provizoriu.

├Än╚Ťelegem de mai sus c─â pentru emiterea ordinului de protec╚Ťie provizoriu trebuie ├«ndeplinite urm─âtoarele condi╚Ťii:

  • s─â existe o sesizare sau autosesizare cu privire la violen╚Ťa domestic─â;
  • s─â existe un risc iminent ├«n privin╚Ťa vie╚Ťii, s─ân─ât─â╚Ťii sau libert─â╚Ťii victimei;
  • violen╚Ťa s─â se fi produs ├«ntre membrii de familie;
  • din formularul de evaluare a riscului s─â se constate necesitatea m─âsurii.

Procedura de emitere a ordinului provizoriu

Dac─â nu sunt ├«ndeplinite condi╚Ťiile pentru emiterea ordinului provizoriu, poli╚Ťistul are obliga╚Ťia de a informa persoanele care sus╚Ťin c─â sunt victime ale violen╚Ťei domestice cu privire la posibilitatea formul─ârii unei cereri pentru emiterea unui ordin de protec╚Ťie la instan╚Ťa judec─âtoreasc─â ╚Öi de a pune la dispozi╚Ťia acestora formularul de cerere.

Dac─â sunt ├«ndeplinite condi╚Ťiile:

  • se emite ordinul provizoriu de c─âtre poli╚Ťist;
  • ├«n maxim 24 de ore, ordinul emis ├«n mod provizoriu de poli╚Ťist va fi trimis spre confirmare unui procuror;
  • ├«n 48 de ore, dac─â procurorul confirm─â ordinul, adic─â decide c─â au fost ├«ndeplinite condi╚Ťiile de emitere ╚Öi se impune men╚Ťinerea protec╚Ťiei, va sesiza Judec─âtoria pentru emiterea unui ordin definitiv;
  • judec─âtoria fixeaz─â termen ╚Öi judecata nu va dura mai mult de 72 de ore.

Pot s─â renun╚Ť sau s─â opresc emiterea ordinului provizoriu?

Este un instrument la ├«ndem├óna poli╚Ťistului. ├Än folosirea acestuia poli╚Ťistul nu beneficiaz─â ├«ns─â de o putere absolut─â, el fiind verificat ├«n mod obligatoriu de procuror.

Astfel, poli╚Ťistul care, ├«n exercitarea atribu╚Ťiilor de serviciu, constat─â existen╚Ťa unui risc iminent care vizeaz─â via╚Ťa, s─ân─âtatea sau libertatea unor persoane. Acestea ar putea fi puse ├«n pericol printr-un act de violen╚Ťa domestic─â, ├«n urma complet─ârii unui formular de evaluare a riscului, emite un ordin de protec╚Ťie provizoriu.

├Än╚Ťelegem de mai sus c─â pentru emiterea ordinului de protec╚Ťie provizoriu trebuie ├«ndeplinite urm─âtoarele condi╚Ťii:

  • s─â existe o sesizare sau autosesizare cu privire la violen╚Ťa domestic─â;
  • s─â existe un risc iminent ├«n privin╚Ťa vie╚Ťii, s─ân─ât─â╚Ťii sau libert─â╚Ťii victimei;
  • violen╚Ťa s─â se fi produs ├«ntre membrii de familie;
  • din formularul de evaluare a riscului s─â se constate necesitatea m─âsurii.

Procedura de emitere a ordinului provizoriu

Dac─â nu sunt ├«ndeplinite condi╚Ťiile pentru emiterea ordinului provizoriu, poli╚Ťistul are obliga╚Ťia de a informa persoanele care sus╚Ťin c─â sunt victime ale violen╚Ťei domestice cu privire la posibilitatea formul─ârii unei cereri pentru emiterea unui ordin de protec╚Ťie la instan╚Ťa judec─âtoreasc─â ╚Öi de a pune la dispozi╚Ťia acestora formularul de cerere.

Dac─â sunt ├«ndeplinite condi╚Ťiile:

  • se emite ordinul provizoriu de c─âtre poli╚Ťist;
  • ├«n maxim 24 de ore, ordinul emis ├«n mod provizoriu de poli╚Ťist va fi trimis spre confirmare unui procuror;
  • ├«n 48 de ore, dac─â procurorul confirm─â ordinul, adic─â decide c─â au fost ├«ndeplinite condi╚Ťiile de emitere ╚Öi se impune men╚Ťinerea protec╚Ťiei, va sesiza Judec─âtoria pentru emiterea unui ordin definitiv;
  • judec─âtoria fixeaz─â termen ╚Öi judecata nu va dura mai mult de 72 de ore.

Pot s─â renun╚Ť sau s─â opresc emiterea ordinului provizoriu?

Da, dac─â victima solicit─â explicit.

Cine emite ordinul de protec╚Ťie provizoriu?

Dup─â cum am ar─âtat ╚Öi mai sus, conform art. 22^1 din Legea nr. 217/2003, ordinul de protec╚Ťie provizoriu:

ÔÇ×se emite de c─âtre poli╚Ťi╚Ötii care, ├«n exercitarea atribu╚Ťiilor de serviciu, constat─â c─â exist─â un risc iminent ca via╚Ťa, integritatea fizic─â ori libertatea unei persoane s─â fie pus─â ├«n pericol printr-un act de violen╚Ť─â domestic─â, ├«n scopul diminu─ârii acestui riscÔÇŁ.

Astfel, chiar poli╚Ťistul chemat la fa╚Ťa locului poate emite ordinul de protec╚Ťie provizoriu, pe baza evalu─ârii situa╚Ťiei de fapt precum ╚Öi a probelor de care dispune, ├«n cazul ├«n care constat─â existen╚Ťa unei situa╚Ťii de risc sau pericol pentru victima sau poten╚Ťiala victim─â a violen╚Ťei domestice.

Ce m─âsuri se pot lua prin ordinul de protec╚Ťie provizoriu?

În acord cu art. 22^4 din Legea 217/2003:

ÔÇ×Prin ordinul de protec╚Ťie provizoriu se dispun, pentru o perioad─â de 5 zile, una ori mai multe m─âsuri de protec╚Ťie, apte s─â contribuie la diminuarea riscului iminent constatat, dintre urm─âtoarele obliga╚Ťii sau interdic╚Ťii:

  1. evacuarea temporar─â a agresorului din locuin╚Ťa comun─â, indiferent dac─â acesta este titularul dreptului de proprietate;
  2. reintegrarea victimei ╚Öi, dup─â caz, a copiilor ├«n locuin╚Ťa comun─â;
  3. obligarea agresorului la p─âstrarea unei distan╚Ťe minime determinate fa╚Ť─â de victim─â, fa╚Ť─â de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt defini╚Ťi potrivit prevederilor art. 5, ori fa╚Ť─â de re╚Öedin╚Ťa, locul de munc─â sau unitatea de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt a persoanei protejate;
  4. obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere;
  5. obligarea agresorului de a preda poli╚Ťiei armele de╚Ťinute.

C├ót timp dureaz─â emiterea ordinul de protec╚Ťie provizoriu?

avocat ordin de protec╚Ťie: Ordinul se emite de ├«ndat─â ce poli╚Ťistul constat─â existen╚Ťa st─ârii de pericol. Starea de pericol se evalueaz─â ├«n baza unui formular de evaluare a riscului, ├«ntocmit la fa╚Ťa locului sau ulterior, dar ├«n acela╚Öi termen ÔÇ×de ├«ndat─âÔÇŁ.

Deci legea nu prevede un termen fix pentru emiterea ordinului provizoriu. Astfel, interpret─âm c─â nu trebuie s─â a╚Ötept─âm una, dou─â sau mai multe zile pentru a primi o h├órtie, ci ordinul se va emite de ├«ndat─â ce sunt ├«ndeplinite condi╚Ťiile ar─âtate mai sus.

Trebuie ├«ns─â s─â men╚Ťion─âm c─â poli╚Ťistul nu are un drept de dispozi╚Ťie ├«n ceea ce prive╚Öte emiterea sau nu a ordinului de protec╚Ťie provizoriu, ci de ├«ndat─â ce sunt ├«ndeplinite condi╚Ťiile acesta este obligat s─â ├«l emit─â.

├Än acest sens, art. 22^1 din Legea nr. 217/2003: ÔÇ×Ordinul de protec╚Ťie provizoriu se emite de c─âtre poli╚Ťi╚Ötii care, ├«n exercitarea atribu╚Ťiilor de serviciu, constat─â c─â exist─â un risc iminentÔÇŁ.

C├ót timp este valabil ordinul de protec╚Ťie provizoriu?

Ordinul provizoriu se emite pentru o durat─â de 5 zile.

Cele 5 zile se calculeaz─â pe ore.

Astfel, ordinul de protec╚Ťie emis de poli╚Ťist, pentru o durat─â ini╚Ťial─â de 5 zile, urmeaz─â a fi confirmat de procuror care, ├«n cazul ├«n care constat─â ├«ndeplinite condi╚Ťiile, va sesiza instan╚Ťa competent─â ├«n vederea emiterii ordinului ÔÇ×definitivÔÇŁ.

Mai clar, ordinul de protec╚Ťie emis ├«n mod provizoriu va dura fie p├ón─â la momentul infirm─ârii de c─âtre procuror, fie p├ón─â la momentul definitiv─ârii lui de c─âtre instan╚Ťa judec─âtoreasc─â.

ORDINUL DE PROTECTIE PROPRIU-ZIS SAU DEFINITIV

la care, ├«n cele de urmeaz─â, ne vom referi simplu ca la ordinul de protec╚Ťie.

Ce este ordinul de protec╚Ťie definitiv?

 Este hot─âr├órea emis─â de c─âtre un judec─âtor, la cererea victimei sau a altor subiec╚Ťi expres specifica╚Ťi ├«n Legea nr. 217/2003, pentru dispunerea unor m─âsuri de protec╚Ťie a victimei, ╚Öi/sau obliga╚Ťii, interdic╚Ťii ├«n sarcina f─âptuitorului, menite s─â protejeze victima/sau poten╚Ťiala victim─â a violen╚Ťei domestice ╚Öi s─â ├«ndrepte comportamentul f─âptuitorului.

ÔÇŁNu am martori!ÔÇŁ, cum pot s─â dovedesc?

Sunt admise orice mijloace de prob─â: mesaje, ├«nregistr─âri cu telefonul, declara╚Ťii ale vecinilor, martori, etc.

Totu╚Öi, nu se vor admite probele a c─âror administrare ├«mpiedic─â solu╚Ťionarea urgent─â a cererii (de exemplu, expertize).

Pot s─â renun╚Ť la ordinul de protec╚Ťie?

Da, se poate renun╚Ťa la judecat─â.

Cine poate ob╚Ťine ordinul de protec╚Ťie?

Oricine este victima violen╚Ťei domestice, iar prin actele de violen╚Ť─â domestic─â ├«i sunt puse ├«n pericol via╚Ťa, integritatea fizic─â sau libertatea de c─âtre un membru de familie.

Legea nr. 217/2003 stabile╚Öte c─â prin victim─â se ├«n╚Ťelege persoana fizic─â ce este supus─â uneia sau mai multor forme de violen╚Ť─â domestic─â, inclusiv copiii martori.

Putem observa aici preocuparea legiuitorului pentru protejarea copiilor martori ai violen╚Ťei domestice, care sunt asimila╚Ťi victimelor, chiar dac─â ace╚Ötia nu sunt victime directe, ci unele colaterale.

Astfel, victima direct─â a violen╚Ťei, precum ╚Öi martorii copii sau rude ale victimei violen╚Ťei domestice pot fi proteja╚Ťi prin emiterea ordinului de protec╚Ťie.

├Än acest sens, art. 23 din Legea 217/2003:

ÔÇ×Persoana a c─ârei via╚Ť─â, integritate fizic─â sau psihic─â ori libertate este pus─â ├«n pericol printr-un act de violen╚Ť─â din partea unui membru al familiei poate solicita instan╚Ťei ca, ├«n scopul ├«nl─âtur─ârii st─ârii de pericol, s─â emit─â un ordin de protec╚Ťie, prin care s─â se dispun─â, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre urm─âtoarele m─âsuri ÔÇô obliga╚Ťii sau interdic╚ŤiiÔÇŁ.

Cine poate formula cererea pentru emiterea ordinului de protec╚Ťie?

avocat ordin de protec╚Ťie: Victima sau, ├«n numele victimei, conform art. 25 din legea amintit─â mai sus:

ÔÇ×Cererea poate fi introdus─â ├«n numele victimei ╚Öi de:

  1. procuror;
  2. reprezentantul autorit─â╚Ťii sau structurii competente, la nivelul unit─â╚Ťii administrativ-teritoriale, cu atribu╚Ťii ├«n materia protec╚Ťiei victimelor violen╚Ťei domestice;
  3. reprezentantul oric─âruia dintre furnizorii de acredita╚Ťi conform legii, cu acordul victimeiÔÇŁ.

Cine emite ordinul de protec╚Ťie?

Ordinul este emis de judec─âtor care, ├«n urma analizei solicit─ârii, va putea da o hot─âr├óre, executorie ├«nc─â de la pronun╚Ťare.

Pentru a fi admisibil─â, cererea pentru emiterea ordinului de protec╚Ťie trebuie ├«ntocmit─â conform formularului standardizat prev─âzut ├«n Legea nr. 217/2003.

Un avocat ordin de protectie poate da îndrumări utile în completarea formularului și pregătirii dosarului, în general.

C├ót timp dureaz─â emiterea ordinului de protec╚Ťie?

72 de ore de la depunerea cererii.

Ordinul de protec╚Ťie se judec─â de urgen╚Ť─â ╚Öi cu prec─âdere ╚Öi este una dintre foarte pu╚Ťinele ac╚Ťiuni ├«n justi╚Ťie care se poate termina ├«n c├óteva zile.

Exist─â ╚Öi posibilitate ca instan╚Ťa s─â emit─â ordinul de protec╚Ťie chiar ├«n ziua ├«n care a fost formulat, dac─â urgen╚Ťa o impune, chiar f─âr─â citarea p─âr╚Ťilor, numai ├«n baza probelor propuse spre administrare ├«n dovedirea cererii.

Judec─âtorul, din momentul ├«nchiderii dezbaterilor (de la momentul ie╚Öirii ├«n pronun╚Ťare) va putea am├óna pronun╚Ťarea cel mult 24 de ore, iar motivarea hot─âr├órii o va putea face ├«n termen de maxim 48 de ore de la pronun╚Ťare.

Durata maxim─â pentru care se pot lua m─âsuri prin ordinul de protec╚Ťie este de 6 luni.

Dup─â expirarea termenului de 6 luni victima violen╚Ťei domestice va putea solicita emiterea unui alt ordin de protec╚Ťie dac─â starea de pericol subzist─â.

Pentru o analiză de oportunitate, precum și pentru aprecierea șansei de reușită consultarea unui avocat ordin de protectie poate fi utilă.

Ce m─âsuri se pot lua prin ordinul de protec╚Ťie?

avocat ordin de protec╚Ťie: R─âspunsul este ├«n art. 23 din Legea nr. 217/2003:

  1. evacuarea temporar─â a agresorului din locuin╚Ťa familiei, indiferent dac─â acesta este titularul dreptului de proprietate;
  2. reintegrarea victimei ╚Öi, dup─â caz, a copiilor, ├«n locuin╚Ťa familiei;
  3. limitarea dreptului de folosin╚Ť─â al agresorului numai asupra unei p─âr╚Ťi a locuin╚Ťei comune atunci c├ónd aceasta poate fi astfel partajat─â ├«nc├ót agresorul s─â nu vin─â ├«n contact cu victima;
  4. cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, ╚Öi, dup─â caz, a copiilor, ├«ntr-un centru de asisten╚Ť─â;
  5. obligarea agresorului la p─âstrarea unei distan╚Ťe minime determinate fa╚Ť─â de victim─â, fa╚Ť─â de membrii familiei acesteia, ori fa╚Ť─â de re╚Öedin╚Ťa, locul de munc─â sau unitatea de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt a persoanei protejate;
  6. interdic╚Ťia pentru agresor de a se deplasa ├«n anumite localit─â╚Ťi sau zone determinate pe care persoana protejat─â le frecventeaz─â ori le viziteaz─â periodic;
  7. obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere;
  8. interzicerea oric─ârui contact, inclusiv telefonic, prin coresponden╚Ť─â sau ├«n orice alt mod, cu victima;
  9. obligarea agresorului de a preda poli╚Ťiei armele de╚Ťinute;
  10. ├«ncredin╚Ťarea copiilor minori sau stabilirea re╚Öedin╚Ťei acestora.

Care este procedura de judecat─â?

Schematic și simplu lucrurile stau așa:

  • se redacteaz─â cererea de emitere a ordinului de protec╚Ťie conform formularului prestabilit;

Pentru copiii minori, cererea se poate face de c─âtre p─ârinte.

  • se ata╚Öeaz─â dovezile;

Sunt admise orice mijloace de prob─â, dar nu sunt admisibile probele ale c─âror durat─â de administrare ├«mpiedic─â solu╚Ťionarea urgent─â a cererii.

  • cererea se depune la judec─âtoria de la locuin╚Ťa victimei;
  • judec─âtorul prime╚Öte cererea ╚Öi fixeaz─â termenul de judecat─â;
  • cererea se va solu╚Ťiona ├«n maxim 72 de ore.

├Än situa╚Ťii deosebit de grave se poate judeca ╚Öi ├«n aceea╚Öi zi.

  • se citeaz─â p─âr╚Ťile.

├Än cazuri de urgen╚Ť─â deosebit─â se poate omite acest pas.

  • ziua termenului de judecat─â:
  • participarea procurorului la judecata cererii este obligatorie;
  • victima, la cerere, poate fi asistat─â de un ap─âr─âtor din oficiu dac─â nu are unul ales;
  • asisten╚Ťa juridic─â a persoanei ├«mpotriva c─âreia se solicit─â emiterea ordinului este obligatorie;
  • judecata va avea loc ├«n camer─â de consiliu, adic─â f─âr─â public;
  • se audiaz─â p─âr╚Ťile, se administreaz─â probele (adic─â se depun toate actele, se audiaz─â martorii, etc), se pun concluzii;
  • se iese ├«n pronun╚Ťare, adic─â se termin─â etapa din sala de judecat─â;
  • judec─âtorul, ├«n biroul s─âu, va lua o hot─âr├óre ╚Öi o va redacta pe h├órtie;
  • hotar├órea se va comunica p─âr╚Ťilor;
  • hot─âr├órea se comunic─â ╚Öi poli╚Ťiei, care se va deplasa la locuin╚Ťa p─âr╚Ťilor ╚Öi le va ├«n╚Ötiin╚Ťa;
  • hot─âr├órea poate fi atacat─â cu apel ├«n 3 zile de la pronun╚Ťare, dac─â solu╚Ťionarea cererii a avut loc cu citarea p─âr╚Ťilor, sau de la comunicare ├«n cazul ├«n care judecata a avut loc f─âr─â citare;
  • hot─âr├órea de emitere a ordinului este executorie de la pronun╚Ťare.

Am nevoie de un avocat ordin de protectie?

Av├ónd ├«n vedere faptul c─â procedura se desf─â╚Öoar─â ├«n instan╚Ť─â ╚Öi presupune cuno╚Ötin╚Ťe mai ample, at├ót de legisla╚Ťie c├ót ╚Öi de procedur─â, se va dovedi util sa angaja╚Ťi un avocat ordin de protectie.

De asemenea, cuno╚Ötin╚Ťele unui avocat ordin de protectie vor spori ╚Öansele de administrare a unui probatoriu mai eficient ├«n vederea dovedirii st─ârii de pericol ╚Öi, pe cale de consecin╚Ť─â, pentru ob╚Ťinerea ordinului.

Puterea executorie a ordinului de protec╚Ťie

Ce ├«nseamn─â executoriu? ├Änseamn─â c─â se poate apela la for╚Ťa de constr├óngere a statului (prin poli╚Ťie, executor judec─âtoresc) pentru punerea lui ├«n executare, dac─â partea obligat─â nu execut─â benevol.

Ordinul de protec╚Ťie este executoriu de la pronun╚Ťare, iar executarea se face f─âr─â soma╚Ťie sau f─âr─â trecerea unui termen.

Hot─âr├órea de emitere a ordinului se va remite poli╚Ťiei chiar din ziua pronun╚Ť─ârii, acestea av├ónd obliga╚Ťia de a lua m─âsurile dispuse prin hot─âr├óre sau de a sprijini luarea acestora.

În acest caz, apelul nu are efect suspensiv; adică nu are un efect de amânare a caracterului executoriu cât durează apelul.

Exist─â ╚Öi posibilitatea ca instan╚Ťa de apel s─â suspende executarea, la cererea apelantului, dar doar cu plata unei cau╚Ťiuni care va fi stabilit─â de judec─âtor.

Ca o garan╚Ťie suplimentar─â pentru asigurarea executorialit─â╚Ťii, legiuitorul a prev─âzut la art. 23 alin. 4 din Legea nr. 217/2003 posibilitatea ca instan╚Ťa s─â dispun─â prin aceea╚Öi hot─âr├óre

ÔÇ×luarea unei m─âsuri de control al respect─ârii ordinului de protec╚Ťie ╚Öi pentru prevenirea ├«nc─âlc─ârii acestuia, precum:

  1. obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instan╚Ť─â potrivit ├«mprejur─ârilor, la sec╚Ťia de poli╚Ťie competent─â cu supravegherea respect─ârii ordinului de protec╚Ťie;
  2. obligarea agresorului de a da informa╚Ťii organului de poli╚Ťie cu privire la noua locuin╚Ť─â, ├«n cazul ├«n care prin ordin s-a dispus evacuarea lui din locuin╚Ťa familiei;
  3. verific─âri periodice ╚Öi/sau spontane privind locul ├«n care se afl─â agresorulÔÇŁ.

Cine trebuie s─â respecte ordinul de protec╚Ťie?

Respectarea ordinului de protec╚Ťie este obligatorie pentru toate p─âr╚Ťile din proces: at├ót pentru agresor c├ót ╚Öi pentru victim─â.

Ce se ├«nt├ómpl─â dac─â nu se respect─â ordinul de protec╚Ťie?

Agresorul care ├«ncalc─â ordinul de protec╚Ťie risc─â ├«nchisoare de la o lun─â la un an.

Victima (persoana protejat─â) care ├«ncalc─â ordinul de protec╚Ťie

risc─â s─â fie obligat─â la acoperirea costurilor de emitere ╚Öi punere ├«n executare a ordinului de protec╚Ťie.

CE ESTE VIOLENȚA DOMESTICĂ?

├Äntreaga teorie expus─â p├ón─â aici este centrat─â pe ideea de protec╚Ťie ├«mpotriva violen╚Ťei domestice.

Art. 3 din Legea nr. 217/2003 definește:

ÔÇ×violen╚Ťa domestic─â ├«nseamn─â orice inac╚Ťiune sau ac╚Ťiune inten╚Ťionat─â de violen╚Ť─â fizic─â, sexual─â, psihologic─â, economic─â, social─â sau spiritual─â care se produce ├«n mediul familial sau domestic ori ├«ntre so╚Ťi sau fo╚Öti so╚Ťi, precum ╚Öi ├«ntre actuali sau fo╚Öti parteneri, indiferent dac─â agresorul locuie╚Öte sau a locuit ├«mpreun─â cu victimaÔÇŁ.

Felurile violen╚Ťei domestice

Aceea╚Öi Lege stabile╚Öte c─â violen╚Ťa domestic─â se manifest─â sub urm─âtoarele forme:

  1. violen╚Ťa verbal─â ÔÇô adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenin╚Ť─âri, cuvinte ╚Öi expresii degradante sau umilitoare;
  2. violen╚Ťa psihologic─â ÔÇô impunerea voin╚Ťei sau a controlului personal, provocarea de st─âri de tensiune ╚Öi de suferin╚Ť─â psihic─â ├«n orice mod ╚Öi prin orice mijloace, prin amenin╚Ťare verbal─â sau ├«n orice alt─â modalitate, ╚Öantaj, violen╚Ť─â demonstrativ─â asupra obiectelor ╚Öi animalelor, afi╚Öare ostentativ─â a armelor, neglijare, controlul vie╚Ťii personale, acte de gelozie, constr├óngerile de orice fel, urm─ârirea f─âr─â drept, supravegherea locuin╚Ťei, a locului de munc─â sau a altor locuri frecventate de victim─â, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunic─âri prin mijloace de transmitere la distan╚Ť─â, care prin frecven╚Ť─â, con╚Ťinut sau momentul ├«n care sunt emise creeaz─â temere, precum ╚Öi alte ac╚Ťiuni cu efect similar;
  3. violen╚Ťa fizic─â ÔÇô v─ât─âmarea corporal─â ori a s─ân─ât─â╚Ťii prin lovire, ├«mbr├óncire, tr├óntire, tragere de p─âr, ├«n╚Ťepare, t─âiere, ardere, strangulare, mu╚Öcare, ├«n orice form─â ╚Öi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otr─âvire, intoxicare, precum ╚Öi alte ac╚Ťiuni cu efect similar, supunerea la eforturi fizice epuizante sau la activit─â╚Ťi cu grad mare de risc pentru via╚Ť─â sau s─ân─âtate ╚Öi integritate corporal─â, altele dec├ót cele de la lit. e);
  4. violen╚Ťa sexual─â ÔÇô agresiune sexual─â, impunere de acte degradante, h─âr╚Ťuire, intimidare, manipulare, brutalitate ├«n vederea ├«ntre╚Ťinerii unor rela╚Ťii sexuale for╚Ťate, viol conjugal;
  5. violen╚Ťa economic─â ÔÇô interzicerea activit─â╚Ťii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existen╚Ť─â primar─â, cum ar fi hran─â, medicamente, obiecte de prim─â necesitate, ac╚Ťiunea de sustragere inten╚Ťionat─â a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi ╚Öi dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor ╚Öi resurselor comune, refuzul de a sus╚Ťine familia, impunerea de munci grele ╚Öi nocive ├«n detrimentul s─ân─ât─â╚Ťii, inclusiv unui membru de familie minor, precum ╚Öi alte ac╚Ťiuni cu efect similar;
  6. violen╚Ťa social─â ÔÇô impunerea izol─ârii persoanei de familie, de comunitate ╚Öi de prieteni, interzicerea frecvent─ârii institu╚Ťiei de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt sau a locului de munc─â, interzicerea/limitarea realiz─ârii profesionale, impunerea izol─ârii, inclusiv ├«n locuin╚Ťa comun─â, privarea de acces ├«n spa╚Ťiul de locuit, deposedarea de acte de identitate, privare inten╚Ťionat─â de acces la informa╚Ťie, precum ╚Öi alte ac╚Ťiuni cu efect similar;
  7. violen╚Ťa spiritual─â ÔÇô subestimarea sau diminuarea importan╚Ťei satisfacerii necesit─â╚Ťilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspira╚Ťiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi ├«n limba matern─â ╚Öi de a ├«nv─â╚Ťa copiii s─â vorbeasc─â ├«n limba matern─â, impunerea ader─ârii la credin╚Ťe ╚Öi practici spirituale ╚Öi religioase inacceptabile, precum ╚Öi alte ac╚Ťiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.

Legea nr. 217/2003 mai arată și că:

ÔÇ×├Än nicio form─â ╚Öi ├«n nicio ├«mprejurare, obiceiul, cultura, religia, tradi╚Ťia ╚Öi onoarea nu pot fi considerate drept justificare pentru niciun tip de acte de violen╚Ť─â definite ├«n prezenta legeÔÇŁ.

MODEL CERERE / FORMULAR PENTRU EMITEREA UNUI ORDIN DE PROTECTIE 

G─âsi╚Ťi aici: formular de cerere pentru emiterea ordinului de protec╚Ťie

sursa: politia romana