Categorii
Custodia copilului in cazul parintilor necasatoriti

Custodia copilului in cazul parintilor necasatoriti

Cum, Unde, De ce, Catre custodia copilului in cazul parintilor necasatoriti.Va ajuta tatal.ro

Custodia copilului in cazul parintilor necasatoriti

Autoritatea parinteasca asupra copilului rezultat din concubinaj:

Cand vorbim despre custodia copiilor minori rezultati dintr-o relatie de concubinaj, este important de stiut ca participarea la viata copiilor nu este un drept al parintilor, ci o obligatie pe care acestia o au incepand de la nasterea copilului/ copiilor, respectiv recunoasterea copilului, sau, in cazuri speciale, stabilirea pe cale judecatoreasca a paternitatii. Din punct de vedere juridic, parintii necasatoriti care hotarasc sa renunte la relatia de concubinaj se supun acelorasi prevederi legale ca si in cazul divortului, mai putin procedura de desfacere a casatoriei, respectiv a stabilirii numelui dupa divort.

Astfel, stabilirea domiciliului minorului nascut dintr-o relatie de concubinajstabilirea programului de intretinere a relatiilor parintesti pentru minorul nascut in afara casatoriei precum si stabilirea contributiei pentru cresterea, educarea si intretinerea minorului cu parinti necasatoriti, sunt actiuni prevazute de NCC si se pot efectua atat pe cale amiabila, la mediator, cat si pe cale judecatoreasca, in instanta.

Atat stabilirea autoritatii parintesti prin mediere, cat si stabilirea autoritatii parintesti pe cale judecatoreasca prezinta unele avantaje in functie de optiunile si fiecaruia.

Dumneavostra puteti decide procedura care va este favorabila dupa ce studiati fiecare dintre modalitati.

Articol scris De cei care stiu legile

Categorii
Custodia copilului sub 2 ani

Custodia copilului sub 2 ani

Custodia copilului sub 2 ani. Cum se castiga de catre tata? Ce face tatal la divort pentru a obtine copilul mic de pana la 2 ani

Ce sanse am sa castig custodia copilului ?

Pentru a va asigura ca atunci cand deschideti un proces pentru custodia copilului, rezultatul este unul favorabil si minorul va ajunge sa locuiasca cu dvs. trebuie sa aveti in vedere urmatoarele aspecte:

  • Varsta minorului , respectiv custodia copilului sub 2 ani este de preferat intodeauna sa ramana la mama iar tatal sa isi exercite drepturile de parinte, cu drept de vizita si desigur obligatia de a plati pensia de intretinere.
  • Prin urmare, incredintarea minorului catre mama este totusi de preferat la o varsta atat de mica insa ATENTIE TOTUSI ÔÇô Nu este exclus ca instanta de judecata sa stabileasca custodia catre tata pentru copilul sub 2 ani in conditiile in care mama nu se ocupa de aceasta, ii pune viata in pericol sau nu are conditiile necesare ori activitatea pe care o desfasoara este de natura sa ii afecteze cresterea normala pe toate planurile , a minorului.
  • Drepturile tatalui asupra minorului dupa divort sunt exact aceleasi pe care le are si mama, drepturile sunt absolut egale intre parti de aceea in legislatia din Romania, desi nu exista reglementarea asupra DOMICILIULUI ALTERNATIV, noi am reusit sa obtinem un asemenea domiciliu alternativ pentru minor, in instanta, insemnand ca o perioada de timp minorul locuieste la mama iar o perioada la tata insemnand astfel custodie comuna fizica impartita intre cei doi parinti despartiti, acelasi lucru aplicandu-se si cand discutam despre custodia copilului cu parinti necasatoriti.
  • Starea financiara a parintelui care solicita custodia minorului in 2021 este foarte importanta. NU poti sa te astepti ca o instanta sa incuviinteze custodia minorului catre un parinte care nu-si permite sa il intretina pe minor iar custodia copilului in noul cod civil are valente moderne in sensul ca trebuie sa tinem cont de absolut toate aspectele vietii sociale pentru a convinge o instanta ca minorul trebuie sa ramana la tine.
  • Starea de sanatate a minorului este un alt context avut in vedere;
  • Cat de mult s-a adaptat minorul la vechiul domiciliul de unde unul dintre parinti solicita ca acem minor sa fie mutat si sa ii fie incredintata custodia.
  • De asemenea cercul sau de prieteni este analizat la decizia de incredintare a minorului fie catre mama sau catre tata, daca alaturi de aceasta mutare se desfac niste relatii de prietenie la care minorul tinea.

In ce conditii mama poate pierde custodia copilului

Pierderea custodiei de catre mama se poate produce atunci cand motivele ce au stat la incredintarea custodiei catre aceasta , s-au modificat. Spre exemplu o mama se intreaba ÔÇťdaca ma port urat cu copilul meu se poate sa pierd custodia copilului ? ÔÇť. Raspunsul este evident si cumpa intuitiv ca in conditiile in care chiar minorul raporteaza un abuz asupra lui la AVOCATUL COPILULUI, o institutie care se ocupa cu drepturile minorilor, atunci se poate ajunge chiar la decaderea din drepturile parintesti.

De asemenea, mama isi poate pierde custodia asupra minorului, in conditiile in care nu mai respecta obligatiile de intretinere pe care le are, nu se ocupa de minor sau pur si simplu interesul superior al copilului nu mai este interesul acesteia si atunci se poate modifica custodia de la mama la tata sau atentie chiar la bunici.

De mentionat ca si in cazul tatalui se aplica aceleasi prevederi. In doctrina se regasesc situatii in care tatal abuzeaza sexual minorul si atunci acest lucru duce la decaderea lui din drepturile parintesti si situatii in care mama foloseste minorul pentru pornografie infantila, acelasi lucru aplicandu-se si pentru ea, insa acestea sunt cazuri extreme si speram noi sa fi fost si sa fie pe viitor izolate.

La ce varsta decide copilul cu cine sa locuiasca

Minorul poate sa decida cu cine locuieste de la orice varsta, insa aceasta decizie nu are si valoare juridica decat la varsta de 10 ani, atunci cand judecatorul este obligat sa-l audieze pe minor si sa-i ceara parerea. Astfel, minorul sub 10 ani poate fi audiat doar daca considera judecatorul iar peste varsta de 10 ani , este o obligatie, ceea ce aduce cumva in discutie ca aceasta obligatie se traduce in soarta pe care o va avea procesul prin ascultarea minorului cu privire la locuinta pe care vrea sa o aiba si de ce nu, un sfat pentru magistratii pusi in situatia acesta, sa il intrebe pe minor daca nu doreste o locuinta ALTERNATIVA.

Daca sotii au copii minori, instanta va dispune citarea si ascultarea autoritatii tutelare, iar daca minorii au implinit varsta de 10 ani, instanta ii va asculta si pe acestia.

Articol scris de Cei care stiu legile

Categorii
#tatadeweekend tata de week end F─âr─â categorie tatal.ro ajuta tatii din Romania

Copiii nu se impart ca ÔÇ×la piataÔÇŁ

ÔÇśTu cu cine vrei s─â r─âm├ói?ÔÇÖ este cea mai urata intrebare pe care o poti adresa unui copil

Este cea mai mare otrav─â care i se poate administra unui copil! Imagina╚Ťi-v─â un copil de 6-7 ani, a╚Öa cum am fost eu atunci, care este pus s─â spun─â: cu mami sau cu tati. El nici m─âcar nu ├«n╚Ťelege de ce trebuie s─â fac─â asta! De ce trebuie s─â aleag─â? Ce s-a ├«nt├ómplat cu familia lui? De ce p─ârin╚Ťii lui au ajuns la tribunal?

ÔÇśNu judec─âtorul este cel care trebuie s─â decid─â. Copilul, de cele mai multe ori, vine de m├ón─â cu mama lui. Cu cine crede╚Ťi c─â va spune c─â vrea s─â r─âm├ón─â? Cum pot eu s─â decid ce e mai bine pe copil? Eu doar m─â uit ├«n ni╚Öte h├órtii. Nu ╚Ötiu ce se ├«nt├ómpl─â ├«n casa lor. De aceea cred c─â dup─â divor╚Ť, copiii trebuie s─â r─âm├ón─â cu ambii p─ârin╚Ťi, trebuie s─â fie crescu╚Ťi de ambii p─ârin╚Ťi. Copiii nu pot fi partaja╚Ťi. Din p─âcate, dup─â judecat─â, pentru copii continu─â tragedia ╚Öi nimeni nu pare s─â fac─â ceva ├«n acest sens. Copilul trebuie crescut de ambii p─ârin╚Ťi ╚Öi trebuie ├«nv─â╚Ťat s─â-i respecte pe am├óndoiÔÇÖ, a mai spus judec─âtorul D─ânile╚Ť

O daaaaa! A╚Öa mi se pare ╚Öi mie corect. A╚Öa ar trebui s─â se ├«nt├ómple. Numai c─â, vede╚Ťi dumneavoastr─â, p─ârin╚Ťii gre╚Öesc enorm, uit├ónd c─â cei mai lovi╚Ťi de deciziile lor sunt copiii.

Din cauza orgoliilor, ei se r─âzbun─â reciproc, f─âr─â s─â ╚Ťin─â cont c─â la mijloc sunt copiii. Iar pe ei chiar nu po╚Ťi s─â-i partajezi. Nu po╚Ťi s─â spui- eu iau partea st├óng─â ╚Öi tu partea dreapt─â! Pe ei este obligatoriu s─â-i protejezi, dac─â vrei s─â ai parte de genera╚Ťii viitoare de oameni s─ân─âto╚Öi la cap. E nevoie de o ╚Öcoal─â a p─ârin╚Ťilor post-divor╚Ť? Este, f─âr─â ├«ndoial─â!

Este nevoie ca p─ârin╚Ťii care dispar ╚Öi ├«╚Öi abandoneaz─â copiii s─â r─âspund─â cumva? Aici voi trebuie s─â-mi spune╚Ťi! Eu spun c─â da!

M-am s─âturat s─â tot aud vorbindu-se de perpetuarea speciei, c├ónd, de fapt, nu suntem ├«n stare s─â ne protej─âm specia. Or, din acest punct de vedere, cred c─â ar trebui s─â rescriem totul de la 0 ╚Öi s─â reg├óndim pu╚Ťin problema asta cu specia.

Sunteti #TATA?

Stiati ca a aparut singurul site care apara drepturile tatatilor?

Se numeste TATAL.RO

Puteti da si un LIKE la pagina https://www.facebook.com/tatalro-105323411353155/

Categorii
F─âr─â categorie tatal.ro ajuta tatii din Romania

Divort si partaj

Divor╚Ť

Divor╚Ťul reprezint─â actul de desfacere a unei c─âs─âtorii ├«n mod legal. ├Än Rom├ónia, aceasta se poate realiza printr-un proces, urm├ónd dispozi╚Ťiile codului civil al Rom├óniei. Exist─â patru motive de divor╚Ť, definite ├«n Art. 373 a) prin acordul so╚Ťilor, la cererea ambilor so╚Ťi sau a unuia dintre so╚Ťi acceptat─â de cel─âlalt so╚Ť; b) atunci c├ónd, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre so╚Ťi sunt grav v─ât─âmate ╚Öi continuarea c─âs─âtoriei nu mai este posibil─â; c) la cererea unuia dintre so╚Ťi, dup─â o separare ├«n fapt care a durat cel pu╚Ťin 2 ani; d) la cererea aceluia dintre so╚Ťi a c─ârui stare de s─ân─âtate face imposibil─â continuarea c─âs─âtoriei. Divor╚Ťul are loc conform dispozi╚Ťiilor codului de procedur─â civil─â al Rom├óniei (art 914 ÔÇô 934).

├Än m─âsura ├«n care exist─â copii ca urmare a c─âs─âtoriei se pune problema acord─ârii custodiei asupra minorilor. ├Än acest caz se formeaz─â o familie de tip monoparental ├«n care minorii locuiesc cu unul dintre p─ârin╚Ťi.

├Änafar─â de divor╚Ťul prin instan╚Ť─â (instan╚Ťa competent─â fiind Judec─âtoria), divor╚Ťul poate avea loc, dac─â sunt ├«ndeplinite anumite condi╚Ťii specifice, ╚Öi pe cale administrativ─â sau notarial─â.

Divor╚Ťul se judec─â la judec─âtoria ├«n raza c─âreia se afl─â ultimul domiciliu comun al p─âr╚Ťilor, dac─â cel pu╚Ťin unul dintre so╚Ťi mai locuie╚Öte acolo. Dac─â cei doi so╚Ťi au domiciliile ├«n raza altei sau altor judec─âtorii, cauza se judec─â la cea unde ├«╚Öi are domiciliul p├ór├ótul. Dac─â domiciliul p├ór├ótului nu este cunoscut, cauza se judec─â la judec─âtoria de care apar╚Ťine domiciliul reclamantului. Dosarul care se depune la judec─âtorie trebuie s─â con╚Ťin─â obligatoriu: cererea de divor╚Ť, certificatul de c─âs─âtorie ├«n original, dovada pl─â╚Ťii taxei de timbru (200 lei ) ╚Öi timbru judiciar. ├Än func╚Ťie de fiecare caz, dosarul se completeaz─â ╚Öi cu alte acte.

DIVORT SI PARTAJ

Dac─â sunt minori rezulta╚Ťi ├«n urma c─âs─âtoriei instan╚Ťa stabile╚Öte obligatoriu modalitatea custodiei, unic─â sau comun─â ╚Öi obliga╚Ťiile de ├«ntre╚Ťinere. Dac─â pe vremea Codului Familiei instanta decidea ├«n 100% din cazuri un aranjament de tip custodie unic─â, conform noului Cod Civil ce a intrat ├«n vigoare ├«n Rom├ónia la 1 octombrie 2011 exist─â prezum╚Ťia de autoritate p─ârinteasc─â comun─â. Instan╚Ťa stabile╚Öte locuin╚Ťa minorului precum ╚Öi obliga╚Ťiile fiec─ârei p─âr╚Ťi pentru ├«ntre╚Ťinerea minorului. Condi╚Ťia obligatorie este existen╚Ťa unui consens minim ├«ntre p─ârin╚Ťi ╚Öi verificarea faptului c─â acest tip de aranjament (autoritatea p─ârinteasc─â comun─â) nu contravine interesului superior al copilului. Contribu╚Ťia la ├«ntre╚Ťinerea minorului se poate face at├ót ├«n natur─â (preferat─â de legiuitor) c├ót ╚Öi ├«n bani (alternativa ├«n cazul ├«n care un p─ârinte nu se achit─â benevol de obliga╚Ťiile sale)

Instan╚Ťa nu stabile╚Öte din oficiu un program de rela╚Ťii personale (vizit─â sau g─âzduire) ├«ntre minor ╚Öi p─ârintele care nu a ob╚Ťinut g─âzduirea permanent─â a acestuia dac─â ├«n timpul procesului de divor╚Ť sau ulterior nu exist─â o cerere ├«n acest sens.

Divor╚Ťul ├«n Rom├ónia

Motivele de divor╚Ť

Divor╚Ťul poate avea loc:

  • prin acordul so╚Ťilor, la cererea ambilor so╚Ťi sau a unuia dintre so╚Ťi acceptat─â de cel─âlalt so╚Ť;
  • atunci c├ónd, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre so╚Ťi sunt grav v─ât─âmate ╚Öi continuarea c─âs─âtoriei nu mai este posibil─â; instan╚Ťa stabile╚Öte culpa unuia dintre so╚Ťi ├«n destr─âmarea c─âs─âtoriei sau culpa ambilor so╚Ťi – culpa lor comun─â, chiar dac─â numai unul dintre ei a f─âcut cerere de divor╚Ť.
  • la cererea unuia dintre so╚Ťi, dup─â o separare ├«n fapt care a durat cel pu╚Ťin 2 ani; divor╚Ťul se pronun╚Ť─â din culpa exclusiv─â a so╚Ťului reclamant (cu caracter de noutate), cu excep╚Ťia situa╚Ťiei ├«n care p├ór├ótul se declar─â de acord cu divor╚Ťul, c├ónd acesta se pronun╚Ť─â f─âr─â a se face men╚Ťiune despre culpa so╚Ťilor.
  • la cererea aceluia dintre so╚Ťi a c─ârui stare de s─ân─âtate face imposibil─â continuarea c─âs─âtoriei, caz ├«n care desfacerea c─âs─âtoriei se pronun╚Ť─â f─âr─â a se face men╚Ťiune despre culpa so╚Ťilor.

Divor╚Ťul pe cale administrativ─â

Pe cale administrativ─â poate fi solu╚Ťionat divor╚Ťul prin acord, indiferent de durata c─âs─âtoriei, dac─â sunt ├«ntrunite urm─âtoarele condi╚Ťii:

  • so╚Ťii ├«╚Öi exprim─â liber ╚Öi neviciat consim╚Ť─âm├óntul, ├«n fa╚Ťa ofi╚Ťerului de stare civil─â de la locul c─âs─âtoriei sau al ultimei locuin╚Ťe comune a so╚Ťilor,
  • nici unul dintre ei nu este pus sub interdic╚Ťie
  • nu au copii minori n─âscu╚Ťi din c─âs─âtorie, din afara c─âs─âtoriei sau adopta╚Ťi

Cererea de divor╚Ť se depune de c─âtre so╚Ťi ├«mpreun─â, iar dup─â un termen de reflec╚Ťie de 30 de zile de la ├«nregistrarea cererii, so╚Ťii se prezint─â personal, ╚Öi, dac─â ambii st─âruie s─â divor╚Ťeze, ofi╚Ťerul de stare civil─â, dup─â ce verific─â valabilitatea consim╚Ť─âm├óntului, elibereaz─â certificatul de divor╚Ť f─âr─â vreo men╚Ťiune cu privire la culpa so╚Ťilor.

Divor╚Ťul pe cale notarial─â

├Än Rom├ónia s-au ├«nregistrat 2.790 divor╚Ťuri cu minori solu╚Ťionate notarial ├«n anul 2019 ╚Öi respectiv 4.800 divor╚Ťuri cu minori solu╚Ťionate notarial ├«n anul 2019. Prin procedura notarial─â pot fi solu╚Ťionate:

  • divor╚Ťul prin acord al so╚Ťilor care nu au copii minori,
  • divor╚Ťul so╚Ťilor care au copii minori n─âscu╚Ťi din c─âs─âtorie, din afara c─âs─âtoriei sau adopta╚Ťi (cu caracter de noutate ├«n noul Cod civil), dac─â so╚Ťii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la:
    • numele de familie pe care s─â ├«l poarte dup─â divor╚Ť,
    • exercitarea autorit─â╚Ťii p─ârinte╚Öti de c─âtre ambii p─ârin╚Ťi,
    • stabilirea locuin╚Ťei copiilor dup─â divor╚Ť,
    • modalitatea de p─âstrare a leg─âturilor personale dintre p─ârintele separat ╚Öi fiecare dintre copii,
    • stabilirea contribu╚Ťiei p─ârin╚Ťilor la cheltuielile de cre╚Ötere, educare, ├«nv─â╚Ť─âtur─â ╚Öi preg─âtire profesional─â a copiilor.

Competent este notarul de la locul c─âs─âtoriei sau al ultimei locuin╚Ťe comune a so╚Ťilor. ╚śi ├«n acest caz niciunul dintre so╚Ťi nu trebuie s─â fie pus sub interdic╚Ťie, iar consim╚Ť─âm├óntul trebuie s─â fie liber ╚Öi neviciat. Cererea de divor╚Ť se depune de c─âtre so╚Ťi ├«mpreun─â, dar poate fi depus─â ╚Öi prin mandatar cu procur─â autentic─â. Dup─â un termen de reflec╚Ťie de 30 de zile, so╚Ťii se prezint─â personal, ╚Öi, dac─â st─âruie s─â divor╚Ťeze, notarul, dup─â ce verific─â valabilitatea consim╚Ť─âm├óntului, elibereaz─â certificatul de divor╚Ť f─âr─â vreo men╚Ťiune cu privire la culpa so╚Ťilor.

Divor╚Ťul pe cale judiciar─â

Pentru detalii vede╚Ťi articolul Divor╚Ťul prin acordul p─âr╚Ťilor pe cale judiciar─â

Pe cale judiciar─â pot fi solu╚Ťionate cererile de divor╚Ť pentru oricare dintre motivele ar─âtate, dac─â so╚Ťii se adreseaz─â direct instan╚Ťei de judecat─â sau dac─â divor╚Ťul administrativ sau notarial a fost respins. Competent─â este instan╚Ťa de tutel─â, ├«n condi╚Ťiile ar─âtate de Codul de procedur─â civil─â;

Desp─âgubiri, presta╚Ťii compensatorii, obliga╚Ťii de ├«ntre╚Ťinere ├«ntre fo╚Ötii so╚Ťi

Pentru detalii vezi: Paragraful Efectele divor╚Ťului cu privire la raporturile patrimoniale dintre so╚Ťi (385-395) din iurispedia

  • desp─âgubiri: so╚Ťul nevinovat, care sufer─â un prejudiciu prin desfacerea c─âs─âtoriei, poate cere so╚Ťului vinovat s─â ├«l desp─âgubeasc─â. Instan╚Ťa de tutel─â solu╚Ťioneaz─â cererea prin hot─âr├órea de divor╚Ť. Desp─âgubirile pot fi cerute distinct de dreptul la presta╚Ťia compensatorie.
  • obliga╚Ťia de ├«ntre╚Ťinere ├«ntre so╚Ťi ├«nceteaz─â prin desfacerea c─âs─âtoriei. So╚Ťul divor╚Ťat are dreptul la ├«ntre╚Ťinere, dac─â se afl─â ├«n nevoie din pricina unei incapacit─â╚Ťi de munc─â survenite ├«nainte de c─âs─âtorie ori ├«n timpul c─âs─âtoriei, dar ╚Öi atunci c├ónd incapacitatea se ive╚Öte ├«n decurs de un an de la desfacerea c─âs─âtoriei, ├«ns─â numai dac─â incapacitatea este cauzat─â de o ├«mprejurare ├«n leg─âtur─â cu c─âs─âtoria.
  • presta╚Ťia compensatorie: ├«n cazul ├«n care c─âs─âtoria a durat cel pu╚Ťin 20 de ani, iar divor╚Ťul se pronun╚Ť─â din culpa exclusiv─â a so╚Ťului p├ór├ót, so╚Ťul reclamant poate beneficia de o presta╚Ťie care s─â compenseze, at├ót c├ót este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divor╚Ťul l-ar determina ├«n condi╚Ťiile de via╚Ť─â ale celui care o solicit─â. So╚Ťul care solicit─â presta╚Ťia compensatorie nu poate cere de la fostul s─âu so╚Ť ╚Öi pensie de ├«ntre╚Ťinere. Presta╚Ťia compensatorie nu se poate solicita dec├ót odat─â cu desfacerea c─âs─âtoriei. Presta╚Ťia compensatorie poate fi stabilit─â ├«n bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere, ori ├«n natur─â, sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile care apar╚Ťin debitorului.

Efectele divor╚Ťului asupra rela╚Ťiilor dintre p─ârin╚Ťi ╚Öi copii

├Än Rom├ónia, opereaz─â prezum╚Ťia de autoritate p─ârinteasc─â comun─â. Astfel, custodia unic─â este excep╚Ťia de la regul─â. (Art. 397[10] ╚Öi Art. 398[11] codul civil). Ca ╚Öi pe vechiul Cod al familiei, in cazul custodiei unice, „cel─âlalt p─ârinte p─âstreaz─â dreptul de a veghea asupra modului de cre╚Ötere ╚Öi educare a copilului, precum ╚Öi dreptul de a consim╚Ťi la adop╚Ťia acestuia.” (Art 398 (2)).[11] Conform Legii 272/2004, republicat─â 2014, Art 36 (7) „Se considera motive intemeiate pentru ca instanta sa decida ca autoritatea parinteasca sa se exercite de catre un singur parinte alcoolismul, boala psihica, dependenta de droguri a celuilalt parinte, violenta fata de copil sau fata de celalalt parinte, condamnarile pentru infractiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infractiuni cu privire la viata sexuala, infractiuni de violenta, precum si orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de catre acel parinte a autoritatii parintesti. „[12] C├ónd ambii p─ârinti exercit─â autoritatea p─ârinteasc─â comun─â, ei trebuie sa ajung─â la o ├«n╚Ťelegere ├«n ceea ce prive╚Öte copilul. Dac─â nu reu╚Öesc aceasta, ne├«n╚Ťelegerile dintre ei pot fi solu╚Ťionate pe cale juridic─â conform Art. 486 codul civil, care stipuleaz─â: „Ori de c├óte ori exist─â ne├«n╚Ťelegeri ├«ntre p─ârin╚Ťi cu privire la exerci╚Ťiul drepturilor sau la ├«ndeplinirea ├«ndatoririlor p─ârinte╚Öti, instan╚Ťa de tutel─â, dup─â ce ├«i ascult─â pe p─ârin╚Ťi ╚Öi lu├ónd ├«n considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocial─â, hot─âr─â╚Öte potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozi╚Ťiile art. 264 fiind aplicabile.”

Avantajele/dezavantajele divor╚Ťului din punctul de vedere al copiilor

  • Este invocat─â adesea asocierea dintre structura familiei ╚Öi starea de bine a copilului concluzia fiind aceea c─â minorii care cresc al─âturi de doi p─ârin╚Ťi c─âs─âtori╚Ťi tind s─â se descurce mai bine dec├ót al╚Ťii (pentru recenzii vezi Amato, 2005; McLanahan ╚Öi Sandefur, 1994; Sigle-Rushton ╚Öi McLanahan, 2004). Dezvoltarea copilului f─âr─â ambii p─ârin╚Ťi este asociat─â cu o mul╚Ťime de efecte nedorite. Copiii, proveni╚Ťi din familii monoparentale sau reconstituite, prezint─â rate mai mari de s─âr─âcie ╚Öi niveluri mai sc─âzute de ╚Öcolarizare ╚Öi profesionalizare, dec├ót cei care cresc al─âturi de ambii p─ârin╚Ťi biologici sau adoptivi (Astone ╚Öi McLanahan, 1991; Biblarz ╚Öi Raftery, 1993, 1999; DeLeire ╚Öi Kalil, 2002; Kiernan, 1992; McLanahan ╚Öi Sandefur, 1994; Wojtkiewicz, 1993). ├Än cazul lor, s-a constatat o utilizare mai frecvent─â a substan╚Ťelor interzise ╚Öi apari╚Ťia comportamentelor de risc, cum ar fi fumatul, consumul b─âuturilor alcoolice ╚Öi a drogurilor (Carlson, 2006; DeLeire ╚Öi Kalil, 2002; Hoffmann ╚Öi Johnson, 1998).
  • Suplimentar, ace╚Öti copii probabil c─â ├«╚Öi vor ├«ncepe via╚Ťa sexual─â la o v├órst─â mai fraged─â (Davis ╚Öi Friel, 2001; Thorton ╚Öi Camburn, 1989), vor fi tineri ╚Öi nec─âs─âtori╚Ťi atunci c├ónd ├«╚Öi vor forma propria familie (Cherlin, Kiernan ╚Öi Chase-Lansdale, 1995; Kiernan, 1992; Kiernan ╚Öi Hobcraft, 1997; McLanahan ╚Öi Sandefur, 1994; Thornton, 1991; Wu, 1996) ╚Öi vor experimenta dizolvarea rela╚Ťiilor lor romantice (Amato ╚Öi DeBoer, 2001; Kiernan ╚Öi Cherlin, 1999; McLanahan ╚Öi Bumpass, 1988; Wolfinger, 1999) [16]
  • Exist─â ├«ns─â ╚Öi studii noi care arat─â c─â nu apar diferen╚Ťe semnificative ├«ntre rezultatele copiilor care provin din familii monoparentale ╚Öi rezultatele acelor copii care tr─âiesc ├«n familii ├«n care p─ârin╚Ťii nu au divor╚Ťat dar ├«n care exist─â un conflict puternic ├«ntre p─ârin╚Ťi [17].

Partaj

  • ├Än cazul divor╚Ťului, regimul matrimonial ├«nceteaz─â ├«ntre so╚Ťi la data introducerii cererii de divor╚Ť.
  • Oricare dintre so╚Ťi sau am├óndoi, ├«mpreun─â, ├«n cazul divor╚Ťului prin acordul lor, pot cere instan╚Ťei de divor╚Ť s─â constate c─â regimul matrimonial a ├«ncetat de la data separa╚Ťiei ├«n fapt.
  • Actele de ├«nstr─âinare sau de grevare, precum ╚Öi actele din care se nasc obliga╚Ťii ├«n sarcina comunit─â╚Ťii, ├«ncheiate de unul dintre so╚Ťi dup─â data introducerii cererii de divor╚Ť sunt anulabile, dac─â au fost f─âcute ├«n frauda celuilalt so╚Ť.

consultanta online 2022,

intreaba avocatul online 2022,

contestatie la executare 2022,

Consultanta avocat online gratis 2022,

Intrebari avocati gratis 2022,

Consultanta avocat prin telefon 2022,

Avocat gratuit telefon 2022,

Consultatie avocat 2022,

 

Forum avocati 2022,

Asistenta avocat online 2022,

Avocat online non stop gratuit 2022 ,

Contestatie amenda 2022,

Contest amenda 2022,

Cum contest o amenda 2022,

model contestatie amenda circulatie 2022 ,

Model contestatie amenda covid,

Depunere contestatie amenda online,

Model contestatie amenda pdf,

Contestatie amenda stb,

Model contestatie suspendare permis depasire neregulamentara,

Unde depun contestatie amenda,

Termen contestatie proces verbal contraventie,

Taxa timbru contestatie amenda,

A doua notificare de dare in plata,

Dare in plata intre persoane fizice,

Jurisprudenta dare in plata,

Lege dare in plata,

Notificare dare in plata,

Legea 77 darea in plata,

Dare in plata imobil executat,

Darea in plata 2022,

avocat bun divort 2022 ,

Avocat divort sector 1 in 2022,

Avocat divort bucuresti pret 2022,

Avocat divort online in 2022,

Cat costa un avocat pentru divort 2022,

Avocat divort sector 6 in 2022,

Avocat divort sector 4 in 2022,

Avocat divort bucuresti in 2022,

Avocat divort cu copii in 2022,

Clauze abuzive contract de energie,

Clauze abuzive contract de gaze,

Clauze abuzive contract caldura,

Cum dau in plata in 2022,

Procese castigate dare in plata 2022,

 

Folositi formularul de contact daca aveti intrebari!

Multumim

Categorii
#tatadeweekend tata de week end F─âr─â categorie tatal.ro ajuta tatii din Romania

Drepturile tatilor la custodia copiilor

TATAL.RO va precizeaza care sunt drepturile tatilor la custodia copiilor

├Än Romania, divor╚Ťul este un fenomen sociala tot mai prezent ajung├ónd practic ca unul din patru cupluri s─â divor╚Ťeze. Cu toate acestea, ├«n cele mai multe cazuri, acesta nu reprezint─â dec├ót  p├órghia unui conflict de durat─â dintre fo╚Ötii so╚Ťi asupra custodiei minorilor, acolo unde este cazul.

├Än ╚Ťara noastr─â, legiuitorul rom├ón a prev─âzut doua tipuri de custodie, respectiv comun─â si exclusiv─â. Cele mai relavante texte din punct de vedere al custodiei sunt articolele 396-404 din Codul civil care prev─âd anumite obliga╚Ťii ce definesc conceptul de custodie comun─â.

Art. 401 Cod Civil prevede c─â: ├«n cazul unui divor╚Ť, p─ârintele sau, dup─â caz, p─ârin┼úii separa┼úi de copilul lor au dreptul de a avea leg─âturi personale cu acesta iar ├«n caz de ne├«n┼úelegere ├«ntre p─ârin┼úi, instan┼úa de tutel─â decide cu privire la modalit─â┼úile de exercitare a acestui drept.

Trebuie s─â recunoa╚Ötem c─â, ├«n Rom├ónia, practica instan╚Ťelor de judecat─â este ├«n favoarea mamelor de╚Öi, ├«n nenum─ârate cazuri, ta╚Ťii aveau un comportament mul mai responsabil fa╚Ť─â de nevoile minorilor consider├ónd astfel c─â se impunea ca minorul s─â fie dat spre cre╚Ötere si educare tat─âlui.

Cu toate acestea, v─â m─ârturisesc c─â un avocat specializat pe astfel de dosare are p├órghiile necesare de a ├«nclina balan╚Ťa ├«n favoarea tat─âlui ├«n lupta pentru custodia minorului printr-o bun─â strategie ╚Öi argumentare precum ╚Öi printr-un probatoriu bine administrat  ├«n fa╚Ťa instan╚Ťei de judecat─â.

Dar s─â nu uit─âm totu╚Öi c─â art. 401 Cod Civil face referire la ascultarea copilului, care este obligatorie ├«n condi╚Ťiile prev─âzute de art. 264 alin. 1 Cod civil care, din punctul meu de vedere, reprezint─â aspectul cel mai important pe care instan╚Ťa trebuie s─â-l analizeze.

ÔÇť├Än procedurile administrative sau judiciare care ├«l privesc, ascultarea copilului care a ├«mplinit v├órsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat ┼či copilul care nu a ├«mplinit v├órsta de 10 ani, dac─â autoritatea competent─â consider─â c─â acest lucru este necesar pentru solu┼úionarea cauzei.ÔÇŁ

Pornind de la acest text de lege, tat─âl ar putea s─â formuleze o cerere de chemare ├«n judecat─â a fostei so┼úii prin care s─â solicite modificarea programului de vizit─â stabilit de instan╚Ť─â, dar chiar ╚Öi stabilirea locui╚Ťei minorului la acesta ├«n cazul ├«n care se demonstreaz─â c─â mama copilului are o influen╚Ť─â negativa asupra acestuia sau nu are un comportament demn de un p─ârinte responsabil.

Totu╚Öi, ├«n cazul ├«n care minorul a fost ├«ncredin╚Ťat spre cre╚Ötere ╚Öi educare celuilalt p─ârinte, instan╚Ťa de judecat─â trebuie s─â dispun─â p─âstrarea drepturilor celuilalt p─ârinte precum:

  • de a avea leg─âturi personale cu copilul prin stabilirea unui program de vizit─â;
  • de a veghea asupra cre╚Öterii si educ─ârii minorului precum ╚Öi dreptul de a participa activ la aceasta;
  • de a p─âr─âsi teritoriul ╚Ť─ârii cu minorul ├«n scop recreativ, turistic, educa╚Ťional ├«ns─â cu emiterea unui procuri notariale sau, ├«n caz de ne├«n╚Ťelegeri, prin intermediul unei hot─âr├óri judec─âtore╚Öti;
  • dreptul de a primi o pensie de ├«ntre╚Ťinere din partea celuilalt p─ârinte;
  • de a primi informa╚Ťii cu privire la starea de s─ân─âtate a copilului, etc.

Informatii culese de pe portal just ro

Drepturile tatilor la custodia copiilor,

In ce conditii mama poate pierde custodia copilului,

Barbati care au castigat custodia copiilor,

Cat dureaza un proces pt custodia copilului,

Ce sanse am sa castig custodia copilului,

Avocatul tatilor,

Incredintarea minorului catre mama,

La ce varsta alege copilul cu cine sa locuiasca,

SCRIE-NE PRIN FORMULARUL DE PE SITE!

Categorii
F─âr─â categorie

Manualul tatalui abuzat de mama scris de tatal.ro

Manualul tatalui abuzat de mama va invata care sunt drepturile si obligatiile dvs. in calitate de parinte-tata

Capitolul 1

Rolul tatalui in dezoltarea copilului

E dovedit ╚Ötiin╚Ťific! De la mam─â, copilul ├«nva╚Ť─â c─â el este centrul universului; de la tat─â ├«nva╚Ť─â c─â exist─â ╚Öi alte universuri. Semn c─â tat─âl are un rol bine definit ├«n dezvoltarea emo╚Ťional─â ╚Öi fizic─â a copilului.  

Metaforic vorbind, esen╚Ťa misiunii tat─âlui este t─âierea cordonului ombilical dintre mam─â ╚Öi copil. Iar acest lucru presupune ├«ncurajarea ╚Öi dezvoltarea autonomiei copilului, ├«nc─â de la v├órst─â mic─â. ╚śi copiii au mare nevoie de aceast─â libertate pentru a descoperi lumea ╚Öi, implicit, pentru a se construi ╚Öi a se descoperi pe sine.

Sunt nenum─ârate studii despre rolul tat─âlui ├«n via╚Ťa copilului ╚Öi toate arat─â c─â, dac─â acesta este implicat ├«n cre╚Öterea ╚Öi educarea celui mic, IQ-ul copilului este mult mai mare, adaptarea ├«n colectivitate este mai u╚Öoar─â, succesul ╚Öcolar apare mai repede ╚Öi rezisten╚Ťa la frustrare este mult mai mare.

Chiar dac─â tat─âl nu reprezint─â lumea natural─â a nou-n─âscutului, el reprezint─â cel─âlalt pol al existen┼úei umane: lumea g├óndirii, a lucrurilor f─âcute de m├óna omului, a disciplinei, a c─âl─âtoriei ┼či aventurii. Tat─âl este cel care ├«l ├«nva┼ú─â pe copil, cel care ├«i arat─â calea ├«n lume. Dac─â mama are tendin╚Ťa, mai degrab─â, de a proteja copilul, atunci tat─âl este cel care ├«mpinge limitele copilului pu╚Ťin mai sus, ├«l ├«nva╚Ť─â s─â se autodep─â╚Öeasc─â constant. Iar aceste momente de triumf pe care tat─âl le construie╚Öte cu copilul s─âu sunt adev─ârate lec╚Ťii despre curaj, ambi╚Ťie, ├«ncredere ├«n sine.

ÔÇ×Beneficiile pe care le are implicarea tat─âlui ├«n via╚Ťa bebelu╚Öului ├«nc─â din primele zile sunt uria╚Öe ÔÇô o mai bun─â dezvoltare global─â a acestuia, calitate superioar─â a rela╚Ťiei de ata╚Öament ├«ntre tat─â ╚Öi bebelu╚Ö, riscul diminuat ca proasp─âta m─âmic─â s─â dezvolte simptome ale depresiei post partumÔÇť, subliniaz─â Diana St─ânculeanu, psihoterapeut specializat ├«n terapii cognitiv comportamentale, consultant ├«n s─ân─âtatea ╚Öi educa╚Ťia copiilor.

├Äns─â, categoric, beneficiile sunt ╚Öi pentru ta╚Ťi, de la nivel crescut de satisfac╚Ťie ├«n via╚Ť─â ╚Öi anxietate sc─âzut─â ├«n rela╚Ťie cu rolul parental, p├ón─â la o mai bun─â stare de s─ân─âtate, fizic─â ╚Öi emo╚Ťional─â, generate de o motiva╚Ťie ├«mbun─ât─â╚Ťit─â de a avea, preventiv, grij─â de sine. E o bucurie s─â vedem c─â ta╚Ťii din ziua de ast─âzi sunt din ce ├«n ce mai con╚Ötien╚Ťi de rolul pe care ├«l au ├«n cre╚Öterea ╚Öi dezvoltarea copilului ╚Öi, mai mult dec├ót at├ót, ├«╚Öi iau ├«n serios meseria de p─ârinte, ba chiar au curajul s─â ├«nfrunte prejudec─â╚Ťi, acolo unde este cazul.

O astfel de comunitate de ta╚Ťi ÔÇô implica╚Ťi, deschi╚Öi ╚Öi proactivi, s-a conturat ╚Öi ├«n jurul ÔÇ×Modern DadÔÇÖs ChallengesÔÇť ÔÇô un proiect dedicat exclusiv ta╚Ťilor, lansat ├«n 2017 la ini╚Ťiativa Sofiei Frunz─â.

ÔÇ×A fost o idee ├«ndr─âznea╚Ť─â, care venea de la o nevoie real─â: niciun eveniment de parenting nu r─âspundea nevoilor informa╚Ťionale de baz─â pentru un tat─â. Spun asta din propria experien╚Ť─â, ├«ntruc├ót eu ╚Öi so╚Ťul meu devenisem p─ârin╚Ťi ╚Öi mergeam la evenimente de parenting ├«n ideea de a ne informa legat de ├«ngrijirea ╚Öi educarea copilului ╚Öi observasem c─â nu se discuta despre tat─â sau se amintea c─â ÔÇ×ar trebui s─â sus╚Ťin─â moral mamaÔÇť. Pornind de la aceast─â situa╚Ťie, ne-am g├óndit s─â organiz─âm un eveniment de parenting care va avea ├«n centrul aten╚Ťiei tat─âl, cu toate preocup─ârile ╚Öi nevoile luiÔÇť, m─ârturise╚Öte Sofia.

Sofia mai spune c─â ÔÇ×fiecare ├«nt├ólnire este pentru ta╚Ťi o modalitate extraordinar─â de a-╚Öi r─âspunde la ├«ntreb─ârile legate de dezvoltarea copilului, de a se familiariza cu concepte, studii, cercet─âri, opinii ale speciali╚Ötilor legate de zona de parenting, dar ╚Öi o modalitate bun─â de a interac╚Ťiona cu al╚Ťi t─âtici, de a socializa ╚Öi de a se bucura de momente practice, preg─âtite special pentru ei.ÔÇť

Dar, oare, ce preocup─âri are un tat─â modern? ÔÇ×Dac─â ar fi s─â m─â raportez la preocup─ârile ta╚Ťilor din comunitatea Modern DadÔÇśs, observ ├«n r├óndul lor o nevoie major─â de a petrece timp de calitate tat─â-copil, fie particip├ónd la evenimente relaxante ├«mpreun─â cu cei mici, fie acas─â ÔÇô prin preg─âtirea sau improvizarea unor jocuri ╚Öi activit─â╚Ťi menite s─â-i dezvolte pe cei miciÔÇŁ, r─âspunde Sofia.

ÔÇ×De asemenea, ta╚Ťii sunt tot mai con╚Ötien╚Ťi de drepturile pe care le au ╚Öi profit─â de ele. Exist─â chiar ╚Öi o deschidere (mai mare) spre ideea de a-╚Öi lua concediu de cre╚Ötere a copilului. Desigur, este nevoie de mult timp p├ón─â balan╚Ťa se va ├«nclina spre un echilibru, a╚Öa cum este ├«n statele nordice, dar faptul c─â se fac pa╚Öi ├«n aceast─â direc╚Ťie, deja este un lucru pozitivÔÇť, adaug─â Sofia, ini╚Ťiatoarea Modern DadÔÇÖs Challenges.

Pentru c─â ╚Öi noi credem ├«n rolul tat─âlui, am invitat trei ta╚Ťi ÔÇô ocupa╚Ťi ╚Öi, totu╚Öi, prezen╚Ťi ╚Öi foarte implica╚Ťi ├«n vie╚Ťile copiilor lor ÔÇô s─â ne inspire ╚Öi s─â ne povesteasc─â despre timp de calitate ├«n familie.

Cel mai important pentru un tat─â este s─â se conecteze cu copilul

Cateva exemple

Secretul rela╚Ťiei cu Maria, fiica mea, ÔÇô ÔÇ×Joia tat─âluiÔÇť

Pentru c─â avem cu to╚Ťii un program ├«nc─ârcat, timpul petrecut ├«mpreun─â nu ├«l a╚Öez─âm, cu sfin╚Ťenie, ├«n orarul zilnic, ├«ns─â avem grij─â s─â fie spontan ╚Öi de calitate ╚Öi ├«ncerc c├ót de mult pot s─â avem acel timp al nostru de conectare. De cele mai multe ori lu─âm decizii pe moment, lucrul cel mai important este s─â fim ├«mpreun─â, indiferent de activitate. Maria are dou─â pasiuni ÔÇô dansul ╚Öi desenul ÔÇô ╚Öi le ├«mbin─âm c├ót de bine putem.

Momentele tat─â-fiic─â, jocul ╚Öi conectarea sunt extrem de importante ├«n  consolidarea rela╚Ťiei p─ârinte-copil. ╚śi am construit rela╚Ťia noastr─â pun├ónd ╚Öi limite. Mai ├«nt├ói de toate sunt tat─âl ei ╚Öi apoi prietenul ei bun. ├Än aceast─â ordine, ╚Öi nu invers. Iar ea a ├«nv─â╚Ťat aceast─â ordine ╚Öi o respect─â.

├Äncerc─âm s─â avem c├ót mai des momente ├«n care s─â st─âm doar noi doi, a╚Öa c─â am inventat ÔÇ×Joia tat─âluiÔÇť. ╚śi ├«ncerc─âm, chiar dac─â nu reu╚Öim ├«ntotdeauna, s─â facem lucruri diferite de fiecare dat─â. Exemple de astfel de zile sunt multe, pot aminti excursii de o zi, joia, la Vulcanii Noroio╚Öi, Therme sau drume╚Ťii la Piatra Ars─â.

Mar╚Ťea ╚Öi joia, ├«n timpul ╚Öcolii, lu─âm masa ├«mpreun─â. Avem un loc preferat, unde se g─âte╚Öte pe placul Mariei. Nu reu╚Öim ├«n fiecare s─âpt─âm├ón─â, ├«ns─â este un loc doar al nostru, unde ne sim╚Ťim bine ├«mpreun─â ╚Öi, ori de c├óte ori putem, mergem acolo.

Este dificil s─â ├«mbin─âm cu success responsabilit─â╚Ťile de la serviciu cu provoc─ârile de a fi p─ârinte, ├«ns─â facem tot posibilul. At├ót eu, c├ót ╚Öi Irina, mama Mariei, ├«ncerc─âm s─â-i acord─âm c├ót mai mult─â aten╚Ťie ╚Öi s─â cre─âm o rela╚Ťie bazat─â pe valori adev─ârate: ├«ncredere, prietenie, conectare.

ÔÇ×Te iubesc, tati!ÔÇť

╚śi a urmat un pupic spontan. ├Ä╚Ťi mai aduci aminte, Pavelu╚Ö? Eram am├óndoi foarte concentra╚Ťi ╚Öi puneam cap la cap piesele lego pentru dubi╚Ťa noastr─â. A fost unul dintre acele momente ├«n care ceea ce am sim╚Ťit este acum foarte greu de exprimat ├«n cuvinte. La fel ╚Öi ceea ce am tr─âit ├«n urm─â cu 4 ani, 8 luni, 15 zile ╚Öi aproape 7 ore, c├ónd eram pe holul maternit─â╚Ťii ╚Öi a╚Öteptam cu sufletul la gur─â s─â te v─âd ╚Öi s─â te ╚Ťin ├«n bra╚Ťe pentru prima dat─â. Bunicii t─âi te priveau ╚Öi ei, dar o f─âceau de acolo, de Sus. ╚śi a ├«nceput o nou─â via╚Ť─â. Noi trei ╚Öi bunul Dumnezeu.

Ast─âzi te-am ├«ntrebat ├«n ma╚Öin─â, ├«n drum spre gr─âdini╚Ť─â, ce ├«╚Ťi place cel mai mult atunci c├ónd suntem ├«mpreun─â. ╚śi mi-ai spus ÔÇ×Tati, ├«mi place c─â facem activit─â╚Ťi!ÔÇť. ╚śi mi-am dat seama c─â activit─â╚Ťile noastre au ├«nceput ├«nc─â din clipa aceea ├«n care mami te-a adus pe lume. De fapt, nu. Au ├«nceput ├«nc─â din clipa ├«n care am ╚Ötiut c─â vei veni pe lume ╚Öi erai ├«n burtica lui mami, d├ónd din m├óini ╚Öi din picioare, iar eu ├«╚Ťi f─âceam, indirect, primul masaj.

╚śi c├óte am ├«nv─â╚Ťat de atunci!ÔÇŽ ╚śi c├óte m-ai ├«nv─â╚Ťat de atunci!

├Ämi aduc aminte de prima baie pe care ╚Ťi-am f─âcut-o ├«mpreun─â cu mami, c├ónd nici eu ╚Öi nici ea nu ╚Ötiam cum s─â te ╚Ťinem ╚Öi ce s─â facem mai ├«nt├ói. Apoi masajul dup─â baie, pe care, ├«n timp, am ├«nceput s─â-l st─âp├ónesc din ce ├«n ce mai bine. ├Ämi aduc aminte de primele jocuri ├«mpreun─â ╚Öi de mu╚Öc─âturile tale, de multe ori imprevizibile, dar care o distrau copios pe mami. ╚śi c├ót de mult te-ai bucurat atunci c├ónd am inventat cuv├óntul ÔÇ×pichipocÔÇť. ├Ämi aduc aminte c├ónd adormeam am├óndoi pe canapea, tu, un ÔÇ×ghemotocÔÇť proasp─ât hr─ânit ╚Öi ├«ntins pe burta mea, eu, ├«ntr-o pozi╚Ťie oarecum nefireasc─â. Dar peste m─âsur─â de fericit.

Tiger in the tree, prima regurgitare pe um─ârul meuÔÇŽ ╚Öi a doua, ╚Öi mesele la care epuizam juc─âriile ├«naintea borc─âna╚Öului ╚Öi la care disperarea a ├«nv─â╚Ťat s─â se transforme ├«n r─âbdare. Pentru am├óndoi. Primul cucui ╚Öi primul drum la urgen╚ŤeÔÇŽ ╚Öi al doileaÔÇŽ am f─âcut multe ├«mpreun─â ╚Öi am trecut prin multe ├«mpreun─â, dar un lucru e sigur. Am crescut am├óndoi.

Acum desen─âm ╚Öi pict─âm ├«mpreun─â, bricol─âm ├«mpreun─â, ÔÇ×c├ónt─âmÔÇť am├óndoi la pian, citim pove╚Öti ╚Öi eu redescop─âr ÔÇ×actorulÔÇť din mine (╚Ťi-am spus c─â am jucat ├«n liceu ├«n dou─â piese de teatru?ÔÇŽ cred c─â ╚Ťi-am spus, c├ónd repetam noi ÔÇ×primul fulg de neaÔÇť pentru serbare). De fapt, sunt multe activit─â╚Ťi, cum ar fi desenul ╚Öi pictura, pe care eu le f─âceam cu mare drag ├«n copil─ârie ╚Öi pe care nu credeam c─â le voi mai face vreodat─â. Sau poate ├«mi doream s─â le fac ╚Öi niciodat─â nu g─âseam timp. Dar acum, cu tine, am ├«n╚Ťeles ce ├«nseamn─â s─â ai timp ╚Öi s─â ├«╚Ťi faci timp. ╚śi de-abia a╚Ötept s─â vin─â seara ╚Öi s─â st─âm to╚Ťi trei ├«n pat, iar eu s─â-╚Ťi citesc pove╚Ötile tale preferate din Biblia pentru copii.

Anii trec ╚Öi fiecare clip─â petrecut─â ├«mpreun─â a adus ╚Öi aduce sentimente ╚Öi emo╚Ťii noi. Activit─â╚Ťi noi. Dar ╚Öi lec╚Ťii noi de via╚Ť─â, pe care orice t─âtic trebuie s─â le ├«nve╚Ťe ├«nc─â din prima zi, ca s─â poat─â s─â creasc─â ╚Öi el ÔÇ×mareÔÇť. Sfat pentru t─âtici: nu chiuli╚Ťi de la ÔÇ×╚Öcoal─âÔÇť!

Iar dacă acum sunt un om mai bun, mai echilibrat, cu mai multă răbdare și, sper eu,
mai mult─â ├«n╚Ťelepciune, sunt pentru c─â ├«n via╚Ťa mea Dumnezeu a f─âcut dou─â Minuni.
Mami și tu, Paveluș.

ÔÇ×Te iubesc, Gugule╚Ť!ÔÇť

Capitolul 2

Decaderea mamei din drepturi

Procedura de dec─âdere din drepturile p─ârinte┼čti
  • P─ârin┼úii au drepturi ┼či obliga┼úii egale fa┼ú─â de copii, indiferent de faptul dac─â copiii s├«nt n─âscu┼úi ├«n c─âs─âtorie sau ├«n afara ei, dac─â locuiesc ├«mpreun─â cu p─ârin┼úii sau separat.
  • Conflictele dintre p─ârin┼úi privind educa┼úia ┼či instruirea copiilor se solu┼úioneaz─â de c─âtre autoritatea tutelar─â, iar decizia acesteia poate fi atacat─â ├«n instan┼úa dejudecat─â.
Care este procedura de stabilire a domiciliului copilului ?

Domiciliul copilului care nu a atins v├«rsta de 14 ani se stabile┼čte prin acordul p─ârin┼úilor. Dac─â un asemenea acord lipse┼čte, iar copilul a atins v├«rsta de 10 ani, domiciliul acestuia se stabile┼čte de instan┼úa judec─âtoreasc─â, ┼úin├«ndu-se cont de interesele ┼či p─ârerea copilului. ├Än acest caz, instan┼úa judec─âtoreasc─â va lua ├«n considerare ata┼čamentul copilului fa┼ú─â de fiecare dintre p─ârin┼úi, fa┼ú─â de fra┼úi ┼či surori, v├«rsta copilului, calit─â┼úile morale ale p─ârin┼úilor, rela┼úiile dintre fiecare p─ârinte ├«n parte ┼či copil, posibilit─â┼úile p─ârin┼úilor de a crea condi┼úii adecvate pentru educa┼úia ┼či dezvoltarea copilului (├«ndeletnicirile ┼či regimul de lucru, condi┼úiile de trai etc.).

La stabilirea domiciliului copilului minor, instan┼úa judec─âtoreasc─â va cere ┼či avizul autorit─â┼úii tutelare (Direc┼úia Protec┼úiei Drepturilor Copilului) ├«n a c─ârei raz─â teritorial─â se afl─â domiciliul fiec─âruia dintre p─ârin┼úi.
P─ârintele care locuie┼čte ├«mpreun─â cu copilul nu are dreptul s─â ├«mpiedice contactul dintre copil ┼či cel─âlalt p─ârinte care locuie┼čte separat, doar dac─â comportamentul p─ârintelui nu este ├«n interesul copilului sau prezint─â pericol pentru starea lui fizic─â ┼či psihic─â.

P─ârin┼úii au dreptul s─â ├«ncheie un acord privind exercitarea drepturilor p─ârinte┼čti de c─âtre p─ârintele care locuie┼čte separat de copil.
Conflictele apărute se soluţionează de autoritatea tutelară (Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului), iar decizia acesteia poate fi atacată în instanţa judecătorească, care va emite hotărîrea respectivă.

P─ârin┼úii pot fi dec─âzu┼úi din drepturile p─ârinte┼čti ?

P─ârin┼úii pot fi dec─âzu┼úi din drepturile p─ârinte┼čti dac─â:

  • nu-┼či exercit─â obliga┼úiile lor p─ârinte┼čti, nu achit─â plata pensiei de ├«ntre┼úinere;
  • refuz─â s─â ia copilul din maternitate sau dintr-o alt─â institu┼úie curativ─â, educativ─â (de exemplu, de la gr─âdini┼ú─â, de la ┼čcoal─â), dintr-o institu┼úie de asisten┼ú─â social─â;
  • fac abuz de drepturile p─ârinte┼čti;
  • se comport─â cu cruzime fa┼ú─â de copil, aplic├«nd violen┼úa fizic─â sau psihic─â, atenteaz─â la inviolabilitatea sexual─â a copilului;
  • prin comportare imoral─â, influen┼úeaz─â negativ asupra copilului;
  • sufer─â de alcoolism cronic sau de narcomanie;
  • au s─âv├«r┼čit infrac┼úiuni contra vie┼úii ┼či s─ân─ât─â┼úii copiilor sau a so┼úului;
  • ├«n alte cazuri c├«nd aceasta o cer interesele copilului.

Dec─âderea din drepturile p─ârinte┼čti are loc numai pe cale judec─âtoreasc─â ┼či poate fi cerut─â de cel─âlalt p─ârinte, tutorele copilului, autoritatea tutelar─â sau procurorul.

E important
  • copilul ai c─ârui p─ârin┼úi (unul dintre ei) s├«nt dec─âzu┼úi din drepturile p─ârinte┼čti are dreptul s─â locuiasc─â ├«n locuin┼úa p─ârin┼úilor s─âi ┼či s─â-i mo┼čteneasc─â pe ace┼čtia;
  • p─ârin┼úii dec─âzu┼úi din drepturile p─ârinte┼čti pot avea ├«nt├«lniri cu copilul lor numai cu permisiunea autorit─â┼úii tutelare. Aceste ├«nt├«lniri nu se permit dac─â ele pot cauza daune dezvolt─ârii lui fizice sau intelectuale, este evident c─â p─ârin┼úii nu s├«nt capabili de aceste ├«nt├«lniri, contravin intereselor copilului sau dac─â copilul, ├«n timpul ┼čedin┼úelor de judecat─â, a avut obiec┼úii serioase privind contactul cu p─ârin┼úii dec─âzu┼úi din drepturi;
Părinţii pot recăpăta drepturile asupra copilului ?

P─ârin┼úii pot rec─âp─âta drepturile asupra copilului dac─â au disp─ârut ├«mprejur─ârile care au condus la dec─âderea lor din aceste drepturi ┼či dac─â acest lucru este ├«n interesul copilului.

Persoana care dore┼čte restabilirea drepturilor sale p─ârinte┼čti trebuie s─â depun─â o cerere ├«n instan┼úa judec─âtoreasc─â.

La acest proces particip─â obligatoriu autoritatea tutelar─â. Restabilirea ├«n drepturile p─ârinte┼čti fa┼ú─â de copilul care a atins v├«rsta de 10 ani se accept─â ┼úin├«ndu-se cont de p─ârerea copilului.

Capitolul 3

Manual acordare custodie catre tata

ÔÇ×Copiii au nevoie ├«n egal─â m─âsur─â at├ót de prezen╚Ťa mamei c├ót ╚Öi a tat─âlui care s─â-i protejeze, s─â-i ├«ngrijeasc─â, s─â-i ├«ndrume ╚Öi s─â-i ├«nve╚Ťe cum s─â descopere lumea. Dac─â nu ar avea nevoie de aceste aspecte fundamentale de dezvoltare, nu s-ar mai fi inventat p─ârin╚Ťii.ÔÇŁ
ÔÇöCamelia Borlean, psihologul Cur╚Ťii de Apel Oradea)

Situa╚Ťia actual─â

  • P├ón─â ├«n acest moment „lupta” ta╚Ťilor s-a limitat la a ar─âta cu degetul spre instan╚Ťe, f─âr─â a ├«ncerca s─â ├«n╚Ťelegem de ce s-a ajuns ├«n aceast─â situa╚Ťie ╚Öi de ce exist─â acest procent colosal de ├«ncredin╚Ťare c─âtre mam─â a copiilor (peste 95%). Ca ╚Öi p─ârin╚Ťi de sex masculin putem dovedi c─â suntem uni╚Ťi chiar dac─â fiecare dintre noi vede ╚Öi percepe situa╚Ťia din prisma cazului propriu. ├Än esen╚Ť─â, baza discrimin─ârii la care suntem supu╚Öi este aceea╚Öi.
  • Avoca╚Ťii nu ajut─â ta╚Ťii pentru ca au v─âzut zeci ╚Öi sute de motiv─âri care sunt ├«ntotdeauna ├«mpotriv─â acestora. Ei sunt extrem de con╚Ötien╚Ťi ca ├«n Rom├ónia dac─â o mam─â cere custodia copiilor ╚Öi ├«╚Öi demonstreaz─â o minim─â condi╚Ťie material─â ╚Öi moral─â, tat─âl nu are nici o ╚Öans─â s─â ob╚Ťin─â ├«ncredin╚Ťarea minorilor. Nu v─â a╚Ötepta╚Ťi ca un avocat s─â v─â explice aceste lucruri pentru c─â ar fi ├«n conflict de interese

Prezum╚Ťia de ├«ncredin╚Ťare a minorului c─âtre mam─â fa╚Ť─â de interesul superior al copilului

Interesul superior al copilului ca ╚Öi concept a ap─ârut ├«n SUA ├«n momentul ├«n care Curtea Constitu╚Ťional─â a declarat neconstitu╚Ťional─â prezum╚Ťia de ├«ncredin╚Ťare c─âtre mam─â. ├Än perioada imediat urm─âtoare declar─ârii ca neconstitu╚Ťionale a prezum╚Ťiei de ├«ncredin╚Ťare c─âtre mama, Curtea Suprema de Justi╚Ťie din SUA a monitorizat toate procesele de ├«ncredin╚Ťare ceea ce a f─âcut posibila sc─âderea dramatic─â ╚Öi ├«ntr-un timp relativ scurt a procentului de ├«ncredin╚Ťare c─âtre mama, iar de aici pana la introducerea diferitelor forme de custodie comuna sau a conceptului de autoritate p─ârinteasc─â nu a fost dec├ót un pas. Acum ├«n marea majoritate a statelor din SUA exista custodia comuna, iar prezum╚Ťia folosit─â este cea de custodie comun.

Ce se poate face

  • Interesul superior al copilului este ├«n acest moment ├«n impas fiind blocat de prezum╚Ťia de ├«ncredin╚Ťare a minorului c─âtre mam─â. Conform aceste prezum╚Ťii, dac─â p─ârintele de sex feminin ofer─â minime garan╚Ťii morale ╚Öi materiale, foarte pu╚Ťine instan╚Ťe mai cerceteaz─â posibilitatea teoretic─â ca tat─âl s─â ofere condi╚Ťii mai propice dezvolt─ârii copilului.
  • Nu vom putea dep─â╚Öi acest blocaj dec├ót dac─â to╚Ťi cei implica╚Ťi ne a╚Öez─âm la masa discu╚Ťiilor (magistra╚Ťi , justi╚Ťiabili, avoca╚Ťi, societate civil─â). Acesta este ╚Öi sensul acestui manual, acela de a ├«ncepe s─â oferim profesioni╚Ötilor implica╚Ťi ├«n procesele de divor╚Ť modele care s─â le arate c─â se poate face justi╚Ťie moderna ├«n Rom├ónia f─âr─â a se mai discrimina p─ârin╚Ťii de sex masculin.
  • Suntem con╚Ötien╚Ťi c─â procesul este un proces de durat─â, dar n─âd─âjduim s─â-l acceler─âm la maxim prin popularizarea acelor sentin╚Ťe care consider─âm c─â ├«n parte sau ├«n totalitate, pot deveni un model de bune practici pentru ceilal╚Ťi judec─âtori.
  • Sper─âm astfel s─â contribuim la ├«nnoirea jurispruden╚Ťei din Rom├ónia, spre beneficiul fiilor ╚Öi fiicelor noastre care astfel vor avea mai multe ╚Öanse de a cre╚Öte al─âturi de p─ârintele cel mai capabil s─â le ofere dragoste, afec╚Ťiune ╚Öi ├«ngrijire (indiferent de ce sex ar fi acest p─ârinte) ╚Öi mai ales, cel mai capabil s─â respecte dreptul copilului de a interac╚Ťiona cu cel─âlalt p─ârinte.

Unde sper─âm s─â ajungem

  • Sper─âm ca ├«n urm─âtorii ani s─â ajungem, sa convingem c├ót mai mul╚Ťi din judec─âtorii implica╚Ťi ├«n actul de justi╚Ťie, s─â fie mai aten╚Ťi cu deciziile pe care le dau. Sper─âm s─â ajungem s─â putem constata ca din punct de vedere statistic minim 30% din sentin╚Ťele de ├«ncredin╚Ťare ale copiilor (├«n cazul custodiei unice) ╚Öi respectiv 30% din sentin╚Ťele de stabilire a domiciliului minorului (├«n cazul intr─ârii ├«n vigoare a custodiei comune) s─â fie acordate tat─âlui atunci c├ónd cei doi p─ârin╚Ťi nu se ├«n╚Ťeleg cu privire la custodia copiilor (respectiv cu stabilirea domiciliului copilului ├«n cazul custodiei comune).

Codul civil al Rom├óniei prevede doua tipuri de prezum╚Ťii : legale ╚Öi simple. Cele legale sunt prev─âzute de c─âtre leguitor (deci sunt cuprinse ├«ntr-un text de lege), cele simple sunt stabilite de c─âtre magistrat („l─âsate la lumina ╚Öi ├«n╚Ťelepciunea magistratului”). Din punct de vedere tehnic la noi nu se poate declara neconstitu╚Ťional─â prezum╚Ťia de ├«ncredin╚Ťare c─âtre mam─â este vorba de o prezum╚Ťie simpl─â neprevazut─â expres ├«ntr-un text legislativ.

  • Noi ├«mprumut─âm de la al╚Ťii pe apucate, dar ne lipse╚Öte exact eliminarea piesei de baza ╚Öi anume „prezum╚Ťia de ├«ncredin╚Ťare c─âtre mama” care func╚Ťioneaz─â tacit ├«n instantele din Rom├ónia sub forma „un copil are nevoie de afec╚Ťiunea mamei” . Magistra╚Ťii cu mici excep╚Ťii, ├«n baza acestei prezum╚Ťii, nu consider─â c─â discrimineaz─â ├«n vreun fel p─ârin╚Ťii de sex masculin, mai ales c─â a╚Öa a fost forma╚Ťi 
  • Blocajul este dat de faptul c─â pu╚Ťini dintre judec─âtori sunt tenta╚Ťi s─â ias─â dintr-un tipar impus de jurispruden╚Ťa anilor 1970-2000. ├Än mentalul corpului judec─âtoresc „prezum╚Ťia de ├«ncredin╚Ťare c─âtre mama” este foarte bine ├«nr─âd─âcinat─â. ├Än ciuda unor legi care statueaz─â egalitatea ├«n drepturi ╚Öi ╚Öanse ├«ntre b─ârba╚Ťi ╚Öi femeie, la nivel uman foarte pu╚Ťini judec─âtori sunt dispu╚Öi s─â considere cu m├óna pe inim─â c─â tat─âl poate fi la fel de implicat ╚Öi bun p─ârinte precum este mama.
  • Cu toate p─ârintele de sex masculin ├«╚Öi dovede╚Öte garan╚Ťiile morale ╚Öi ├«ncearc─â s─â probeze capacit─â╚Ťile sale de bun p─ârinte, modul ├«n care s-a comportat cu minorul at├ót ├«n timpul c─âs─âtoriei cat ╚Öi dup─â destr─âmarea acesteia, ata╚Öamentul ╚Öi afec╚Ťiunea reciproca dintre minor ╚Öi tat─â ori condi╚Ťiile materiale ╚Öi moral care le ofer─â, toate aceste lucruri nu par s─â conteze ├«n fa╚Ťa instan╚Ťelor, ├«n m─âsura ├«n care tat─âl nu se concentreaz─â activ pe r─âsturnarea prezum╚Ťiei de ├«ncredin╚Ťare c─âtre mam─â prin oferirea de probe ╚Öi m─ârturii care s─â descalifice pe mam─â.
  • P├ón─â nu elimin─âm acest aspect din mentalul judec─âtorilor putem s─â schimb─âm zeci de legi ╚Öi Coduri , vom fi ╚Öi peste 10 ani ├«n acela╚Öi punct ├«n care am fost ╚Öi acum 2 ani, ╚Öi ├«n care suntem ╚Öi ├«n prezent

Ce putem face?

De aceea ├«ncerc─âm prin prezentul manual s─â demonstr─âm magistra╚Ťilor c─â „se poate tr─âi” ╚Öi cu sentin╚Ťe de ├«ncredin╚Ťare date ├«n favoarea ta╚Ťilor, c─â nu este anormal sau „├«mpotriva firii” ca un minor s─â fie ├«ncredin╚Ťat tat─âlui ╚Öi c─â o stare de normalitate ar fi ca procentual din num─ârul total al ├«ncredin╚Ť─ârii custodiei, ├«n cel pu╚Ťin 40% din cazuri custodia s─â revin─â tat─âlui. Acest procent ar trebui s─â se men╚Ťin─â nu doar pentru cazurile ├«n care mama nu e interesat─â de a creste copiii ci ╚Öi pentru cazurile ├«n contradictoriu ├«n care ambii p─ârin╚Ťi cer custodia minorilor. 

Sper─âm ca to╚Ťi magistra╚Ťii care vor citi aceste r├ónduri s─â ├«╚Öi fac─â o autoanaliz─â cu privire la „paradigmele” ├«n care opereaz─â ╚Öi s─â verifice dac─â nu cumva, ├«n mileniul trei, nu este momentul s─â ├«╚Öi redefineasc─â modul ├«n care judec─â atunci c├ónd decid ├«ncredin╚Ťarea copiilor c─âtre un p─ârinte sau altul.

De asemenea sper─âm ca corpul judec─âtoresc prin organismele de reglementare s─â ajung─â s─â ├«╚Öi auto-impun─â, ├«n timp, acest procent de ├«ncredin╚Ť─âri al minorilor c─âtre tat─â (de 40%) ca pe un criteriu de performan╚Ť─â ├«n evaluarea profesionalismului ╚Öi a impar╚Ťialit─â╚Ťii judec─âtorilor implica╚Ťi ├«n actul de justi╚Ťie privitor la ├«ncredin╚Ťarea minorilor.

 

Categorii
#tatadeweekend tata de week end F─âr─â categorie tatal.ro ajuta tatii din Romania

Mama nu ma lasa sa vad copilul . Ce fac?

Tatal.ro va raspunde la situatia cand mama se opune sa vedeti copilul sau invoca fel de fel de forme de alienare parentala pentru ca tatal sa nu poata vedea copilul

Mama nu ma lasa sa vad copilul . Ce fac?

Popescu Iulian din Bucuresti ne scrie:

ÔÇ×Sunt divortat, fosta sotie nu ma lasa sa-mi vad copilul doar in conditiile impuse de ea, absolut anormale, nu am voie s-o duc la parintii mei, desi acolo locuiesc in momentul asta, nu am voie sa ies cu alte persoane si cu copilul, desi copilul se simte bine daca mai e cineva, se bup***aa, o iau doar cand ea ordona, spune ca o vad doar asa cum ea hotareste…daca nu…nu, bunica ei a avut probleme mentale, stiu ca aasta se mosteneste genetic…va cer o parere care sa a ajute sa inteleg …. dar am o hotatrare judecatoreasca, care nu o pot pune in practica.din protectie ptr copil..asta ar insemna sa iau copilul cu forta , care ar face mult rau copilului, intrebarea mea se refera la comportamentul mamei, la conditiile absurde impuse , doream o parere la comportamentul ei, imi vad copilul asa cum e doreste si cand ea hotareste , incondiile ei…altfel nuuuu…. multumescÔÇŁ

Raspunsul psihologului

Consider ca e foarte importanta starea emotionala a copilului si cum este crescut si ce i se ofera atat emotionat cat si ca educatie. Acum, unde este dus?, cu cine?, cat?, cum? putin conteaza. Daca ne gandim bine, toti avem mai multi sau mai putini pitici la creier. Va dati seama ca nimeni nu poate sti adevarul. Mereu adevarul e undeva la mijloc. Ceea ce conteaza si este cel mai important in problema dv, este sa urmariti stare copilului si ce ii transmiteti, decat sa o diagnosticati pe sotie. Odata ce ati divortat e clar ca ceva a fost acolo la mijloc. E inutil sa dati vina pe sotie acum atat timp cat instanta a dat copilul spre ingrijirea ei. Poate e bine sa va examinati si dv modul de a va comporta si ce anume transmiteti atuci cand faceti referinta la copil. Se simte o usoara agresivitate in modul in care ati propus subiectul. Ca tutore al copilului, daca ea considera ca e spre binele copilului asa, atunci ea isi asuma si responsabilitatea pentru ceea ce face si cred ca stie ce face. E mai bine sa va indreptati atentia spre dv si sa vedeti unde puteti schimba ceva in comportament si sa cautati binele copilului… EL NU ARE NICI O VINA!

Raspunsul Celor care stiu legile

Legalizati hotararea sau cu incheierea notariala mergeti la un executor judecatoresc.Daca se opune in continuare mama sa vedeti copilul puteti sa i faceti mamei o plangere penala

Mai puteti apela la Protectia copilului sa va asiste la preluarea si predarea copiilor

Petre Chiriac ,Ilfov

ÔÇ×Ce fac daca copilul e „montat” de mama sa refuze sa se intalneasca cu mine?ÔÇŁ

 

 

Raspuns

 

Printati manualul de PAS si sa l trimiteti la mama prin email.De citit si de catre tata

Pentru un copil de aceasta varsta (care merge deja la gradinita) a fi separat de mama lui nu reprezinta o trauma psihica … e evident ca minorul e alienat. Si evident ca tipa si face scandal ca sa santajeze emotional pe adultii care sunt de fata. Nici politia nici DGASPC-ul nu ar trebui sa accepte astfel de lucruri

Mama trebuie sa imbrace copilul, sa ii spuna ca TREBUIE sa mearga cu tata, sa scoata copilul din casa (daca sta la bloc) si sa inchida usa in urma lui lasadu-va cu minorul singuri. Atunci intr-adevar poate clama ca respecta dreptul dvs. la legaturi personale. Altfel se considera REFUZ si politia ar trebui inclusive sa ii scrie o amenda d-nei in cauza. Daca sunt trei REFUZURI deja puteti sa deschideti un proces penal pentru nerespectarea art. 307 CP (dar insistati ╚Öi ave╚Ťi execut─âri silite ├«n acest sens ve╚Ťi pune o presiune pe mama alienatoare pentru a respecta decizia instantei judecatoresti)

 ├Änvestiti sentinta cu formula executorie (e o procedura la judecatorie) pentru ca apoi sa poata sa va asiste si un executor judecatoresc cu dvs. care poate constata refuzul

 

 

 

Continuati sa insistati sa preluati copilul. E dreptul lui (chiar daca acum, alienat, nu stie) si al dvs. de a fi alaturi de dvs. Renuntarea nu e o solutie.

 

 

 

 

Categorii
F─âr─â categorie tatal.ro ajuta tatii din Romania

ÔÇ× Nu vrea sa imi dea copilul sa-l vad!ÔÇŁ spune un tata disperat

Tatal.ro incearca sa va invete ce sa faceti in situatia cand mama nu respecta hotararea sau programul de vizita al copilului catre tata

Ce fac daca copilul e „montat” de mama sa refuze sa se intalneasca cu mine? Se intreaba un tata pe site ul tatal.ro

1. De fiecare data cand va refuza transferul copilului, sunati la 112 si cereti Asistenta politiei care TREBUIE sa vina. E si datoria lor sa se asigure ca legea e respectata (iar legea da parintilor dreptul sa isi deruleze programul stabilit cu c├│piii lor) si ca sentintele judecatoresti sunt executate de asemenea (ei o sa zica ca NU e datoria lor doar ca sa se scape de o situatie ingrata sua vor incerca sa se eschiveze)

2. Pentru un copil de varsta mica (care merge deja la gradinita) a fi separat de mama lui nu reprezinta o trauma psihica atat timp cat i se explica faptul ca vizitele sunt firesti si ca nu il separa nimeni definitiv de mama … de multe ori insa, copilul este victima unui proces „diabolic” de alienare, prin care i se induce teama ca va fi separat definitiv de mama sa. Si evident ca tipa si face scandal , refuza sa mearga cu celalalt parinte fara a oferi insa o explicatie coerenta, un motiv pertinent. Nici politia, nici DGASPC-ul nu ar trebui sa lase nesanctionat parintele care alieneaza.

3. Parintele rezident are aici un rol major in pregatirea emotionala a copilului pentru desfasurarea programului de vizita. Aceasta ar trebui sa pregateasca copilul, sa il imbrace cu hainele sale preferate, sa isi ia la revedere de la copil in interiorul locuintei, nu in fata celuilalt parinte, sa il asigure ca va fi acasa cand se va intoarce si sa il incurajeze pe copil sa aiba incredere in celalalt parinte. Il va incuraja sa priveasca vizita ca pe o noua aventura, un prilej de a petrece timp cu celalalt parinte si de a se bucura de experiente noi. Atunci intr-adevar poate clama ca respecta dreptul dvs. la legaturi personale. In realitate insa sunt tot mai multe cazuri in care, desi se clameaza sustinerea/cooperarea pentru respectarea hotararilor judecatoresti privind programul, in realitate, „se lucreaza” cu copilul permanent, pentru ca acesta sa manifeste un comportament de refuz al contactului cu celalalt parinte, ca si cum ar fi propria sa vointa. Prezenta politiei care sa constate aceste situatii de refuz, printr-un proces-verbal, pot constitui probe in cadrul procesului penal pentru nerespectarea art. 307 CP . Martorii, de asemenea, sunt utili in sustinerea dvs in fata instantelor de judecata.

4. Sentintele judecatoresti ce stabilesc un program de legaturi personale sunt executorii chiar daca procesul nu s-a terminat, fiind in faza de apel, spre exemplu. In situatia in care parintele rezident nu respecta de bunavoie programul stabilit, legalizati sentinta (e o procedura ce se efectueaza la judecatorie) pentru ca apoi sa va adresati unui executor judecatoresc care sa va ajute sa va vedeti copilul intr-un mod legal, sub protectia fortei coercitive a statului.

5. In situatia in care executorul judecatoresc, in prezenta specialistilor Directiei de Asistenta Sociala si Protectia Drepturilor Copilului, constata refuzul copilului de a va vedea si de a va insoti, se va declansa o procedura noua, in instanta, prin care se va solicita includerea copilului intr-un program de consiliere psihologica menit sa il ajute sa isi imbunatateasca relatia cu parintele nerezident dar si sa puna capat abuzului parintelui rezident si alienarii.

5. Oricat de dificil si anevoios ar fi acest demers, nu renuntati! Continuati sa insistati sa va vedeti copilul, sa va derulati un program de vizite. E dreptul lui (chiar daca acum, alienat, nu stie) si al dvs. de a fi alaturi de dvs. Renuntarea nu e o solutie.

Specalistii din protectia copilului sesiseaza un numar tot mai mare de astfel de cazuri de alienare parentala. O forma perfida de abuz emotional asupra copilului, exercitat de un parinte care, el insusi, are probleme emotionale nerezolvate, dar care isi justifica in diverse moduri acest comportament abuziv, sustinand de cele mai multe ori ca pentru ei ce doreste copilul este singurul lucru care conteaza. Din pacate, victimele sunt mai ales copiii, care ajung sa fie martori sau chiar actori, intr-un conflict epuizant si daunator pentru toti cei implicati.

Luam un caz real

Andrei Gosman spune ca nu si-a mai vazut fetita de doi ani, desi, dupa divort, instanta a hotarat ca ea sa ramana in grija ambilor parinti. Andrei a primit drept de vizitare si un program pe care insa mama nu l-a respectat aproape deloc, sustine el.

Daca la inceput, fosta sotie gasea tot felul de explicatii aparent inocente pentru a nu-si lasa fetita sa isi vada tatal, acum, femeia refuza orice fel de comunicare, sustine barbatul.

Andrei Gosman: ÔÇťDoamna e obligata sa se prezinte in fiecare sambata impreuna cu fiica mea ca sa o pot vedea acolo sub supravegherea unui psiholog.ÔÇť

Vezi si https://stirileprotv.ro/stiri/social/proiect-de-lege-ce-pedeapsa-risca-parintii-care-dupa-divort-ii-impiedica-pe-fostii-parteneri-sa-si-vada-copiii.html

Ce a decis instanta in astfel de cazuri

O mam─â din Cluj-Napoca a primit o amend─â civil─â de 300 de lei pe zi p├ón─â c├ónd se va conforma unei sentin╚Ťei definitive ╚Öi executorii prin care este obligat─â s─â-i predea tat─âlui copilul ├«n v├órst─â de 10 ani. Mai jos pute╚Ťi citi motivele uluitoare pentru care s-a stablit ca autoritatea parinteasc─â asupra minorului s─â se exercite ├«n exclusivitate de tat─â.

ÔÇŁAdmite apelul declarat de BEJ Stolnean Diana Maria ├«mpotriva sentintei civile nr. 1546/03.03.2017, pronuntata ├«n dosarul nr. 21683/211/2016 al Judecatoriei Cluj-Napoca, pe care o anuleaza ├«n ├«ntregime si rejudec├ónd cererea o va admite, cu consecinta aplicarii debitorului Nemes Mirela a unei penalitati ├«n suma de 300 lei pe zi de ├«nt├órziere ├«n favoarea creditorului Ghita Victor Catalin p├óna la executarea obligatiei prevazute ├«n titlul executoriu ÔÇô Sentinta civila nr. 7641/2015 ÔÇô al Judecatoriei Cluj-Napoca. Decizia este definitiva. Data si pronuntata ├«n sedinta publica din data de 17.08.2017.ÔÇŁ, se arat─â ├«n minuta deciziei.

Motivarea sentin╚Ťei prin care s-a stabilit ca minorul s─â stea cu tat─âl lui arat─â c─â mama i-a ├«ngr─âdit accesul la ╚Öcolarizare ╚Öi socializare!

Sentin╚Ťa Civil─â  nr.7641/2015 ÔÇô Judec─âtoria Cluj-Napoca:

Prin cererea ├«nregistrat─â pe rolul acestei instan╚Ťe sub num─ârul de mai sus la data de 19.11.2014, reclamantu Ghita Victor Catalin a solicitat ├«n contradictoriu cu p├ór├óta Nemes Mirela. re├«ncredin╚Ťarea minorului G.N.E spre cre╚Ötere ╚Öi educare  reclamantului si obligarea p├ór├ótei la plata pensiei de ├«ntre╚Ťinere, cu cheltuieli de judecata.

├Än motivarea cererii s-a ar─âtat c─â reclamantul a fost c─âs─âtorit cu p├ór├óta, iar din c─âs─âtorie au rezultat minorul G.N.E nascut la data de 12.09.2007, aratand ca parata nu a respectat programul de vizitare prevazut in sentinta de divort, impiedicandu-l sa aiba legaturi personale cu copilul. Sustine ca dreptul fundamental la invatatura si educatie a copilului a fost incalcat chiar de aceasta, intrucat minorul nu a frecventat grupa mare la gradinita, clasa pregatitoare si clasa intai din cauza ca parata nu l-a inscris la scoala. Copilul sta numai in casa, nu se joaca si nu socializeaza cu vreun copil de varsta lui. Modul in care parata intelege sa isi duca viata, fara relatii personale sau de prietenie cu vreo persoana, fara sa lucreze, se reflecta si in viata copilului care nu are viata sociala. Mama are un comportament abuziv fata de minor, implicand un control total, absolut in viata acestuia, reflectat apoi prin nefrecventarea scolii, drept care a fost grav si ireversibil afectat. Copilul nu are o activitate specifica varstei, nu se joaca cu alti copii, sabotand continuu o relatie fireasca cu propriul tata, toate acestea afectand grav dezvoltarea psiho-emotionala a copilului, putand cauza schele grave. Prin precizarea de actiune depusa la dosar la data de 24.04.2015, reclamantul a solicitat ca autoritatea parinteasca asupra minorului G.N.E. sa se exercite in exclusivitate de tata,  domiciliul sa se stabileasca tot la tata si sa fie obligata parata la plata unei pensii de ├«ntretinere lunare in cuantum de 1/4 din valoarea salariului de baza minim pe tara.P├ór├óta nu a depus ├«nt├ómpinare.

Analizând cererea de chemare în judecată, instanta retine următoarele:

Reclamantul a fost c─âs─âtorit cu p├ór├óta, iar din c─âs─âtoria acestora a rezultat minorul G.N.E. nascut la data de 12.09.2007. Prin sentin╚Ťa civil─â nr. 8537/2012, pronun╚Ťat─â ├«n ╚Öedin╚Ťa public─â din 17.04.2012 ├«n dosar nrÔÇŽ.. al Judec─âtoriei Cluj-Napoca s-a dispus desfacerea c─âs─âtoriei prin divor╚Ť, autoritatea parinteasca asupra minorului sa se exercite in exclusivitate de mama,  domiciliul acestuia la mama, a fost obligat reclamantul la pensie de intretinere si s-a stabilit in favoarea sa un program de vizitare .

Conform art. 403 C.civ. ├«n cazul schimb─ârii ├«mprejur─ârilor, instan╚Ťa de tutel─â poate modifica m─âsurile cu privire la drepturile ╚Öi ├«ndatoririle p─ârin╚Ťilor divor╚Ťa╚Ťi fa╚Ť─â de copiii lor minori, la cererea oric─âruia dintre p─ârin╚Ťi sau a unui alt membru de familie, a copilului, a institu╚Ťiei de ocrotire, a institu╚Ťiei publice specializate pentru protec╚Ťia copilului sau a procurorului.

ART. 36 din Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului prevede urmatoarele:ÔÇŁ(1) Ambii p─ârin╚Ťi sunt responsabili pentru cre╚Öterea copiilor lor.(2) Exercitarea drepturilor ╚Öi ├«ndeplinirea obliga╚Ťiilor p─ârinte╚Öti trebuie s─â aib─â ├«n vedere interesul superior al copilului ╚Öi s─â asigure bun─âstarea material─â ╚Öi spiritual─â a copilului, ├«n special prin ├«ngrijirea acestuia, prin men╚Ťinerea rela╚Ťiilor personale cu el, prin asigurarea cre╚Öterii, educ─ârii ╚Öi ├«ntre╚Ťinerii sale, precum ╚Öi prin reprezentarea sa legal─â ╚Öi administrarea patrimoniului s─âu.(3) ├Än situa╚Ťia ├«n care ambii p─ârin╚Ťi exercit─â autoritatea p─ârinteasc─â, dar nu locuiesc ├«mpreun─â, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului ├«nv─â╚Ť─âturii sau preg─âtirii profesionale, tratamente medicale complexe sau interven╚Ťii chirurgicale, re╚Öedin╚Ťa copilului sau administrarea bunurilor, se iau numai cu acordul ambilor p─ârin╚Ťi.(4) ├Än situa╚Ťia ├«n care, din orice motiv, un p─ârinte nu ├«╚Öi exprim─â voin╚Ťa pentru luarea deciziilor prev─âzute la alin. (3), acestea se iau de c─âtre p─ârintele cu care copilul locuie╚Öte, cu excep╚Ťia situa╚Ťiei ├«n care acest lucru contravine interesului superior al copilului.(5) Ambii p─ârin╚Ťi, indiferent dac─â exercit─â sau nu autoritatea p─ârinteasc─â, au dreptul de a solicita ╚Öi de a primi informa╚Ťii despre copil din partea unit─â╚Ťilor ╚Öcolare, unit─â╚Ťilor sanitare sau a oric─âror altor institu╚Ťii ce intr─â ├«n contact cu copilul.(6) Un p─ârinte nu poate renun╚Ťa la autoritatea p─ârinteasc─â, dar se poate ├«n╚Ťelege cu cel─âlalt p─ârinte cu privire la modalitatea de exercitare a autorit─â╚Ťii p─ârinte╚Öti, ├«n condi╚Ťiile art. 506 din Codul civil.

(7) Se consider─â motive ├«ntemeiate pentru ca instan╚Ťa s─â decid─â ca autoritatea p─ârinteasc─â s─â se exercite de c─âtre un singur p─ârinte alcoolismul, boala psihic─â, dependen╚Ťa de droguri a celuilalt p─ârinte, violen╚Ťa fa╚Ť─â de copil sau fa╚Ť─â de cel─âlalt p─ârinte, condamn─ârile pentru infrac╚Ťiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infrac╚Ťiuni cu privire la via╚Ťa sexual─â, infrac╚Ťiuni de violen╚Ť─â, precum ╚Öi orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de c─âtre acel p─ârinte a autorit─â╚Ťii p─ârinte╚Öti.

(8) ├Än cazul existen╚Ťei unor ne├«n╚Ťelegeri ├«ntre p─ârin╚Ťi cu privire la exercitarea drepturilor ╚Öi ├«ndeplinirea obliga╚Ťiilor p─ârinte╚Öti, instan╚Ťa judec─âtoreasc─â, dup─â ascultarea ambilor p─ârin╚Ťi, hot─âr─â╚Öte potrivit interesului superior al copiluluiÔÇŁ. Conform ART. 37 din aceeasi lege ÔÇŁCopilul are dreptul s─â fie crescut ├«n condi╚Ťii care s─â permit─â dezvoltarea sa fizic─â, mental─â, spiritual─â, moral─â ╚Öi social─â. ├Än acest scop p─ârin╚Ťii sunt obliga╚Ťi: a) s─â supravegheze copilul; b) s─â coopereze cu copilul ╚Öi s─â ├«i respecte via╚Ťa intim─â, privat─â ╚Öi demnitatea; c) s─â informeze copilul despre toate actele ╚Öi faptele care l-ar putea afecta ╚Öi s─â ia ├«n considerare opinia acestuia; d) s─â ├«ntreprind─â toate m─âsurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului lor; e) s─â coopereze cu persoanele fizice ╚Öi persoanele juridice care exercit─â atribu╚Ťii ├«n domeniul ├«ngrijirii, educ─ârii ╚Öi form─ârii profesionale a copiluluiÔÇŁ.

Instanta apreciaza ca fiind foarte grava si ingrijoratoare atitudinea paratei careia desi i s-a explicat de catre instanta importanta efectuarii unui raport de catre directia de protectie a copilului si desi s-au acordat in cauza patru termene de judecata pentru realizarea anchetei psihosociale, parata nu a inteles sa colaboreze in vederea efectuarii acesteia. Aceasta a aratat ca nu detine un numar de telefon la care sa fie contactata si nici nu a luat legatura cu autoritatea competenta pentru intocmirea raportului, cu toate ca i s-a pus in vedere aceasta obligatie de catre instanta. La fel de grav este ca nu duce minorul la scoala, conform adeverintei de la fila 27 care se coroboreaza cu declaratiile martorilor audiati in cauza. Practic, in acest an septembrie 2015 minorul va implini 8 ani, fara a termina clasa I, astfel ca a pierdut un an fata de colegii de varsta sa, fara ca aceasta situatie sa fie justificata de reclamanta prin motive temeinice si obiective.

Cele aratate mai sus sunt informatii furnizate si de Direc╚Ťia General─â de Asisten╚Ť─â Social─â ╚Öi Protec╚Ťia Copilului Cluj-Napoca, care a fost sesizata de Primarie, care la randul ei a fost sesizata de conducerea scolii la care a fost inscris in clasa pregatitoare, cu privire la faptul ca minorului ii sunt ingradite accesul la socializare si scolarizare si refuzul mamei de a colabora, situatie care a fost observata inca de la inceputul anului trecut . Alta problema serioasa sesizata de instanta este aceea ca parata nu detine un numar de telefon la care sa fie contactata si nici nu poate contacta serviciul Uurgen╚Ťe, de exemplu daca s-ar intampla ceva cu ea sau cu minorul, aspect confirmat chiar de mama paratei C. S. audiata in calitate de martor. Aceasta martora a mai relatat ca este adevarat ca parata sta mai mult in casa, nu stie la ce interval iese cu minorul la plimbare si ca atitudinea protectiva a paratei este exagerata.

Motivele care a stat la baza acordarii autoritatii exclusive paratei prin sentin╚Ťa civil─â nr. 8537/2012, pronun╚Ťat─â ├«n dosar nrÔÇŽ.. al Judec─âtoriei Cluj-Napoca nu sunt relevante pentru pastrarea acestei situatii in prezent, mai ales ca in decizia civila nr.448/A/2012 pronuntata in acelasi dosar prin care s-a respins apelul mamei cu privire la programul de vizita, s-a retinut ca nu rezulta ca tatal a avut un comportament violent, este interesat de legatura cu minorul si ca acesta nu este in pericol in prezenta tatalui.

Instanta a observat la parata, atunci cand s-a prezentat in sala de judecata, o anumita stare pentru care este posibil sa aiba nevoie de ajutor specializat, astfel ca in opinia instantei minorul nu poate ramane cu mama sa pana cand aceasta nu este evaluata cu privire la starea sa de sanatate de un psiholog, care poate fi chiar din cadrul Direc╚Ťiei Generale de Asisten╚Ť─â Social─â ╚Öi Protec╚Ťia Copilului Cluj-Napoca.

La termenul la care a fost audiat minorul, instanta a observat reactia pozitiva a copilului atunci cand si-a vazut tatal. Desi este dificila schimbarea pentru minor, data fiind situatia observata atat de instanta cat si de alte autoritati, apreciaza ca este in interesul superior al minorului, macar pentru o perioada in care si mama sa isi evalueze/investigheze problemele si pentru ca acesta sa poata fi inscris la scoala, sa fie schimbate masurile initial stabilite prin hotararea de divort.

Prin urmare, in baza art. 398 C.civ. raportat la art. 403 C.civ., av├ónd ├«n vedere faptul c─â exist─â motive ├«ntemeiate pentru care autoritatea p─ârinteasc─â s─â se exercite doar de c─âtre un p─ârinte, instanta va stabili ca autoritatea parinteasca asupra minorului G.N.E sa se exercite in exclusivitate de tata, apreciind ca aceasta este in interesul minorului, asa cum este el reglementat ├«n art. 2 alin. 3 din Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului (ÔÇ×Principiul interesului superior al copilului va prevala ├«n toate demersurile ╚Öi deciziile care privesc copiii, ├«ntreprinse de autorit─â╚Ťile publice ╚Öi de organismele private autorizate, precum ╚Öi ├«n cauzele solu╚Ťionate de instan╚Ťele judec─âtore╚ÖtiÔÇŁ). ├Än baza art. 400 C.civ., av├ónd ├«n vedere motivele aratate mai sus si interesul superior al minorului, va stabili locuinta minorului la tat─â.

├Än baza art. 529 alin. 1 si 2 din C.civ. si avand in vedere ca parata nu are un loc de munca, instanta va obliga pe parata c─âtre reclamant ╚Öi ├«n favoarea minorului la plata unei pensii de ├«ntre╚Ťinere lunare ├«n cuantum de 1/4 din valoarea salariului de baza minim pe tara, cu ├«ncepere de la data pronuntarii hotararii si p├óna la majoratul minorului sau alte dispozitii ale instantelor.

Conform ART. 96 din Legea 272/2004ÔÇŁ(1) Orice persoan─â care, prin natura profesiei sau ocupa╚Ťiei sale, lucreaz─â direct cu un copil ╚Öi are suspiciuni ├«n leg─âtur─â cu existen╚Ťa unei situa╚Ťii de abuz sau de neglijare a acestuia este obligat─â s─â sesizeze serviciul public de asisten╚Ť─â social─â sau direc╚Ťia general─â de asisten╚Ť─â social─â ╚Öi protec╚Ťia copilului ├«n a c─ârei raz─â teritorial─â a fost identificat cazul respectivÔÇŁ.

Intrucat de mai mult de un an DGASP Cluj a fost sesizata de Directia de asistenta sociala si medicala din cadrul Primariei cu privire la interventia serviciului specializat de interventie din cadrul DGASP Cluj in cazul copiilor abuzati, iar Directia sesizata nu a depus la dosar dovada demersurilor si a masurilor luate in urma acestei informari, desi i s-a cerut de catre instanta, urmeaza ca aceasta sa fie sesizata din nou prin prezenta hotarare si  sa i se aduca la cunostinta obligatiile pe care le are in baza dispozitiilor ART. 99 si 100 din Legea 272/2004:ÔÇŁPentru verificarea sesiz─ârilor privind cazurile de abuz ╚Öi neglijare a copilului, reprezentan╚Ťii direc╚Ťiei generale de asisten╚Ť─â social─â ╚Öi protec╚Ťia copilului au drept de acces, ├«n condi╚Ťiile legii, ├«n sediile persoanelor juridice, precum ╚Öi la domiciliul persoanelor fizice care au ├«n ├«ngrijire sau asigur─â protec╚Ťia unui copil. Pentru efectuarea acestor verific─âri, organele de poli╚Ťie au obliga╚Ťia s─â sprijine reprezentan╚Ťii direc╚Ťiei generale de asisten╚Ť─â social─â ╚Öi protec╚Ťia copiluluiÔÇŁ, ART. 100:(1) Reprezentan╚Ťii persoanelor juridice, precum ╚Öi persoanele fizice care au ├«n ├«ngrijire sau asigur─â protec╚Ťia unui copil sunt obliga╚Ťi s─â colaboreze cu reprezentan╚Ťii direc╚Ťiei generale de asisten╚Ť─â social─â ╚Öi protec╚Ťia copilului ╚Öi s─â ofere toate informa╚Ťiile necesare pentru solu╚Ťionarea sesiz─ârilor. (2) ├Än situa╚Ťia ├«n care, ├«n urma verific─ârilor efectuate, reprezentan╚Ťii direc╚Ťiei generale de asisten╚Ť─â social─â ╚Öi protec╚Ťia copilului stabilesc c─â exist─â motive temeinice care s─â sus╚Ťin─â existen╚Ťa unei situa╚Ťii de pericol iminent pentru copil, datorat─â abuzului ╚Öi neglij─ârii, ╚Öi nu ├«nt├ómpin─â opozi╚Ťie din partea persoanelor prev─âzute la alin. (1), directorul direc╚Ťiei generale de asisten╚Ť─â social─â ╚Öi protec╚Ťia copilului instituie m─âsura plasamentului ├«n regim de urgen╚Ť─â. Prevederile art. 62-64, art. 68 alin. (5) ╚Öi ale art. 70 se aplic─â ├«n mod corespunz─âtor. (3) ├Än situa╚Ťia ├«n care persoanele prev─âzute la alin. (1) refuz─â sau ├«mpiedic─â ├«n orice mod efectuarea verific─ârilor de c─âtre reprezentan╚Ťii direc╚Ťiei generale de asisten╚Ť─â social─â ╚Öi protec╚Ťia copilului, iar ace╚Ötia stabilesc c─â exist─â motive temeinice care s─â sus╚Ťin─â existen╚Ťa unei situa╚Ťii de pericol iminent pentru copil, datorat─â abuzului ╚Öi neglij─ârii, direc╚Ťia general─â de asisten╚Ť─â social─â ╚Öi protec╚Ťia copilului sesizeaz─â instan╚Ťa judec─âtoreasc─â, solicit├ónd emiterea unei ordonan╚Ťe pre╚Öedin╚Ťiale de plasare a copilului ├«n regim de urgen╚Ť─â la o persoan─â, la o familie, la un asistent maternal sau ├«ntr-un serviciu de tip reziden╚Ťial, licen╚Ťiat ├«n condi╚Ťiile legii. Prevederile art. 62-64 ╚Öi ale art. 68 alin. (5) se aplic─â ├«n mod corespunz─âtor.  (4) ├Än termen de 5 zile de la data execut─ârii ordonan╚Ťei pre╚Öedin╚Ťiale prin care s-a dispus plasamentul ├«n regim de urgen╚Ť─â, direc╚Ťia general─â de asisten╚Ť─â social─â ╚Öi protec╚Ťia copilului sesizeaz─â instan╚Ťa judec─âtoreasc─â pentru a decide cu privire la: ├«nlocuirea plasamentului ├«n regim de urgen╚Ť─â cu m─âsura plasamentului, dec─âderea din exerci╚Ťiul drepturilor p─ârinte╚Öti, precum ╚Öi cu privire la exercitarea drepturilor p─ârinte╚Öti. Instan╚Ťa se pronun╚Ť─â ╚Öi cu privire la obligarea p─ârin╚Ťilor copilului de a se prezenta la ╚Öedin╚Ťe de consiliere.ÔÇŁ

Instanta constata ca in baza art.448 alin.1 pct.1 C.pr.civ. prezenta hotarare este executorie de drept, eventuala executare silita fiind posibila potrivit procedurii de la art.910-914 C.pr.civ.

V─âz├ónd dispozi╚Ťiile art. 453 C.pr.civ. si retinand culpa procesuala a paratei, va dispune obligarea acesteia la plata catre reclamant a sumei de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand taxa judiciara de timbru

Vezi si https://www.clujust.ro/mama-amendata-cu-300-de-lei-pe-zi-pentru-ca-nu-vrea-sa-dea-copilul-tatalui-care-sentinta-favorabila/

Categorii
F─âr─â categorie tatal.ro ajuta tatii din Romania

O poveste tulburatoare a scolii online

O poveste despre copiii no╚Ötri ÔÇ×aresta╚Ťi la domiciliuÔÇŁ ╚Öi educa╚Ťi prin ÔÇ×dispozitive electroniceÔÇŁ prezentata de MALLCOPII.RO

A fost odat─â ca niciodat─âÔÇŽ

https://mallcopii.ro/despre-copiii-nostri-educati-prin-online/

Citeste mai mult pe

Ast─âzi povestea este despre 3 milioane de copii. Unii sunt mici, la gr─âdini╚Ť─â, al╚Ťii sunt la ╚Öcoal─â, iar al╚Ťii sunt deja mari, pe la liceu, ╚Öi se g├óndesc cum le va fi via╚Ťa ├«n anii ce vor urma. Se g├óndesc ce meserie s─â ├«╚Öi aleag─â, dac─â s─â plece sau s─â r─âm├ón─â ├«n ╚Ťar─â, viseaz─â la succes, la fericire, la cum s─â ├«╚Öi transforme visurile ├«n realitate. Sau nu viseaz─â la nimic.

Copiii ─â╚Ötia tr─âiesc o altfel de via╚Ť─â dec├ót copiii din genera╚Ťia trecut─â. Nu mai au voie s─â se apropie unii de ceilal╚Ťi, s─â fac─â trenule╚Ťul pe tobogan, s─â ias─â la film ├«n ora╚Ö sau s─â bucure de o petrecere cu prietenii. La ╚Öcoal─â au voie s─â mearg─â la toalet─â la ore diferite de colegii lor, pauzele ╚Öi le petrec st├ónd ├«n banc─â ├«nconjura╚Ťi de un semiperete de plexiglas, iar sport fac acas─â, pe o saltelu╚Ť─â ├«n sufragerie

Unii mai ies afar─â la joac─â, dar dintre prietenii lor mul╚Ťi nu prea mai ies ├«n fa╚Ťa blocului pentru c─â nu ├«i las─â p─ârin╚Ťii. Din c├ónd ├«n c├ónd copiii ─â╚Ötia mul╚Ťi stau doar ├«n cas─â, ├«n fa╚Ťa ecranului calculatorului ÔÇô dac─â au – sau ├«n fa╚Ťa ecranului telefonului ÔÇô dac─â au ÔÇô sau ├«n fa╚Ťa tabletei ÔÇô dac─â au – ╚Öi ascult─â lec╚Ťia care odinioar─â era predat─â ├«n clas─â. Al╚Ťii, care nu au nici calculator, nici telefon, nici tablet─â, nu ╚Ötiu ce fac. Probabil treab─â prin gr─âdin─â sau pe la c├ómp cu p─ârin╚Ťii lor.

Dintre cei care au un dispozitiv electronic, unii stau nemi╚Öca╚Ťi pe scaun privind ecranul ╚Öi scriu ce zice doamna profesoar─â, al╚Ťii se f├ó╚Ť├óie sau se uit─â pe pere╚Ťi, al╚Ťii dorm pe ei, al╚Ťii sunt cu g├óndurile haihui. Unii sunt tri╚Öti ├«n fiecare zi iar al╚Ťii sunt chiar ├«n depresie. Al╚Ťii, mai ingenio╚Öi, ╚Öi-au f─âcut o poz─â cu ei st├ónd frumos pe scaun ╚Öi o pun la profil, a╚Öa c─â profesorii cred c─â ei sunt prezen╚Ťi, c├ónd de fapt dorm. A╚Ťi putea spune c─â a╚Öa f─âceau oricum, fie c─â stau acas─â, fie c─â se duc la ╚Öcoal─â. Dar nu despre asta este vorba.

─éia mai mici, de gr─âdini╚Ť─â, privesc ╚Öi ei ecranele ├«mpreun─â cu p─ârin╚Ťii ╚Öi fac fi╚Öe. Asta se ├«nt├ómpl─â dac─â au timp p─ârin╚Ťii. Dac─â p─ârin╚Ťii sunt la serviciu, nu ╚Ötiu ce fac copiii. Poate stau cu bunica ÔÇô dac─â au una ÔÇô ╚Öi cu ocazia asta ├«nva╚Ť─â ╚Öi bunica s─â foloseasc─â tehnologia. Unii copii au avut mai mult ÔÇ×norocÔÇŁ ╚Öi, dac─â erau la o gr─âdini╚Ť─â particular─â care a fost inspirat─â s─â ├«╚Öi schimbe numele din ÔÇ×Gr─âdini╚Ť─âÔÇŁ ├«n ÔÇ×Centru educa╚ŤionalÔÇŁ, atunci ├«nc─â se pot duce s─â participe la ore fizic, al─âturi de colegii lor, chiar dac─â nu au voie s─â se apropie prea mult unii de al╚Ťii.

Dup─â ore, copiii se joac─â singuri sau stau tot pe dispozitivele pe care le au ╚Öi se joac─â, dac─â ├«i las─â p─ârin╚Ťii. Al╚Ťii ╚Öi-au f─âcut prieteni online ╚Öi stau de vorb─â cu ei p├ón─â ├«n miez de noapte, f─âc├óndu-╚Öi planuri c├ónd ╚Öi cum s─â se vad─â ╚Öi ÔÇ×├«n via╚Ťa real─âÔÇŁ.

– Haide, treze╚Öte-te, ├«n jum─âtate de or─â ├«ncepe online-ul, ├«i zice o m─âmic─â copilului ei.

– Da, da, m─â trezesc. Dar prima or─â avem materia X, zice copilul ├«ntorc├óndu-se pe partea cealalt─â. ╚śi doamna doar ne d─â un link ╚Öi at├ót. O s─â intru la ora urm─âtoare. ├Ämi dai ╚Öi mie laptopul azi? C─â e greu s─â urm─âresc ce zice doamna la mate pe telefon.

– Nu pot azi, c─â am mult de lucru, zice m─âmica oarecum neputincioas─â. ╚śi ea lucreaz─â pe laptop ╚Öi exist─â un singur laptop ├«n cas─â.

Dar ─âsta e un caz fericit. ├Än casa lor exist─â ╚Öi un laptop, ╚Öi un telefon. Al╚Ťii nu au nici, nici.

Povestea spune c─â ├«ntr-o bun─â zi au ap─ârut ni╚Öte oameni cu superputeri, oameni c─ârora le pas─â ╚Öi care ├«mpreun─â au luat deciziile cele mai bune care se pot lua ├«ntr-o lume nou─â, diferit─â de cea pe care o cunoa╚Ötem cu to╚Ťii p├ón─â acum.

Astfel c─â ├«n ╚Öcoli au r─âmas profesorii care iubesc cu adev─ârat copiii ╚Öi au ├«nceput s─â se educe despre cum pot face mai mult dec├ót doar s─â trimit─â un link. P─ârin╚Ťii au primit ╚Öi ei educa╚Ťia necesar─â despre cum s─â-╚Öi ajute copiii ├«n aceast─â lume nou─â iar copiilor le-a revenit pe buze z├ómbetul ╚Öi ├«n suflete curiozitatea ╚Öi bucuria. Ei ╚Öi-au tr─âit din plin copil─âria ╚Öi ├«n timp ce au crescut mari au contribuit la crearea unei lumi mai bune, chiar dac─â este diferit─â de cea pe care o ╚Ötiam ╚Öi ei ╚Öi noi din alte pove╚Öti. Cum exact s-a ├«nt├ómplat asta?! Nu ╚Ötiu s─â va spun acum. ╚śtiu doar c─â fiecare dintre noi am contribuit la crearea lumii noi. ╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚ÖaÔÇŽ

Multumim

 

 

Categorii
#tatadeweekend tata de week end

Un week-end la mama,unul la tata #tatadeweekend

Nu exista vreun tata divortat sau despartit care sa nu auda aceasta fraza ÔÇ×Un weekend la mama,unul la tataÔÇŁ Este bine sau rau? Vom vedea in cele ce urmeaza

Conform expertei britanice ├«n ├«ngrijirea copiilor, autoarea c─âr╚Ťii ÔÇ×Family BreakdownÔÇŁ (ÔÇ×Destr─âmarea familieiÔÇŁ) ÔÇô Penelope Leach, aranjamentul at├ót de popular ├«n r├óndul cuplurilor divor╚Ťate de a lua fiecare copiii, unul ├«ntr-un weekend iar cel─âlalt ├«n alt weekend, se dovede╚Öte a fi mai d─âun─âtor copiilor dec├ót actul divor╚Ťului ├«n sine.

Leach a argumentat c─â mutarea copiilor de la un p─ârinte la altul sau simplul fapt c─â trebuie s─â doarm─â peste noapte la p─ârintele cu care nu locuiesc de obicei, d─âuneaz─â dezvolt─ârii creierului copiilor.

Ea a spus c─â ace╚Ötia, ├«n special copiii cu v├órsta mai mic─â de cinci ani, care au trebuit s─â petreac─â noaptea cu unul dintre p─ârin╚Ťii cu care nu locuiesc de obicei, dezvolt─â ÔÇ×probleme de ata╚ÖamentÔÇŁ.

ÔÇ×C├ónd oamenii spun c─â este drept ca un tat─â ╚Öi o mam─â s─â ├«╚Öi ├«mpart─â fiica de cinci ani, lu├ónd-o fiecare ├«n c├óte un weekend, ei se refer─â la faptul c─â este drept pentru adul╚Ťi ÔÇô care o privesc ca pe o posesie, ╚Öi care v─âd prezen╚Ťa ei ca pe un drept al lor ÔÇô ╚Öi nu c─â este drept pentru copil,ÔÇŁ a scris Leach ├«n cartea sa.

ÔÇ×├Ämp─âr╚Ťirea aceasta a timpului ├«ntre cei doi p─ârin╚Ťi poate fi d─âun─âtoare pentru copilÔÇŁ, a observat aceasta.

ÔÇ×C├ónd eram la el acas─â, tata vorbea despre el ╚Öi mama ╚Öi despre c├ót de mult ├«i duce dorul dar ╚Öi despre cum ea l-a tr─âdat. Asta nu mi-a trezit sentimente de compasiune ci m-a pus ├«ntr-o situa╚Ťie ciudat─â, st├ónjenitoare, mai ales c├ónd mai avea pu╚Ťin ╚Öi p─ârea c─â vrea s─â ├«nceap─â s─â pl├óng─â. Odat─â, b─âuse whisky ╚Öi a ├«nceput s─â vorbeasc─â despre cum se simte singur f─âr─â ea ├«n pat. Mi s-a p─ârut sc├órbos. Asta m-a ├«ndep─ârtat de am├óndoiÔÇŁ, a povestit fata.

Conform scriitoarei, cre╚Öterea copiilor ├«mpreun─â chiar ╚Öi dup─â divor╚Ť este cel mai bun cadou pe care p─ârin╚Ťii ├«l pot face copiilor lor.

Un tat─â al unei feti╚Ťe de 2 ani i-a ├«mp─ârt─â╚Öit lui Leach aranjamentul de a cre╚Öte copilul ├«mpreun─â pe care l-au stabilit el ╚Öi fosta lui so╚Ťie dup─â ce au divor╚Ťat.

ÔÇ×Dac─â Diane ar fi fost mai mare, poate am fi ├«ncercat s─â locuim ├«n apartamente separate, aproape unul de altul ca s─â poate merge la am├óndoi. Dar fiind at├ót de mic─â, nu am vrut s─â o rupem ├«n dou─â, astfel c─â am ├«mp─âr╚Ťit casa. Fiecare avem c├óte jum─âtate iar feti╚Ťa, pe toat─â. Mul╚Ťi oameni, cum ar fi vecini de-ai no╚Ötri cu care nu suntem apropia╚Ťi, nici m─âcar nu ╚Ötiu c─â suntem divor╚Ťa╚Ťi. Diane ╚Ötie, desigur, ├«ns─â nu o deranjeaz─â prea tare. De ce ar deranja-o? Mereu unul dintre p─ârin╚Ťi este acas─â, cina o a╚Öteapt─â ├«ntotdeauna ├«ntr-una din cele dou─â buc─ât─ârii iar patul ei pre╚Ťios o a╚Öteapt─â ├«n camera eiÔÇŁ, a spus tat─âl.

├Än Australia, un num─âr din ce ├«n ce mai mare de cupluri am├ón─â divor╚Ťul p├ón─â c├ónd copiii lor ajung la v├órsta de 18 ani, arat─â o statistic─â a Institutului Australian al Studiului Familiei (IASF).

UN COPIL TREBUIE SA AIBA PARTE DE AMBII PARINTI, CHIAR DACA ACESTIA LOCUIESC LA DOMICILII DIFERITE

„Si au trait fericiti pana la adanci batraneti…” In vremurile moderne, cuplul fericit pentru o viata este tot mai rar si tot mai greu de mentinut. Divorturile sunt la ordinea zilei, dureroase, deprimante. Copiii raman, de cele mai multe ori, alaturi de mame – asa prevede legislatia romaneasca. Ce se intampla cu tatii desprinsi de copiii lor? Unii „divorteaza” de mostenitori odata cu despartirea de sotie. Cei mai multi doresc sa ramana insa la fel de mult alaturi de copii, sa ii priveasca crescand, sa ii educe, sa le indrume pasii spre viata

Cum isi poate mentine un tata legatura cu copilul sau, dupa divort

Sunt tati care nu au timp, deci isi vad copilul o data pe saptamana, casatoriti sau nu, pentru ca au, de exemplu, un serviciu solicitant. Si mai sunt acei tati care, in urma divortului, au un program stabilit sau convenit cu fosta partenera la o zi pe saptamana – in care isi pot vizita copilul. Ideal este timpul calitativ petrecut cu copilul, si nu cel cantitativ. Evident, foarte putin timp petrecut cu copilul nu ar fi in beneficiul lui si ar frustra totodata si tatal.

Problema cu adevarat grava intervine atunci cand

mama este cea care incearca sa desparta tatal de copilul sau. In acceptiunea maternitatii, acest lucru nu este de dorit. Indepartarea tatalui de copil spre sanctionarea fostului partener este in detrimentul dezvoltarii copilului si ideal este ca parintii sa isi lase deoparte ambitiile, egoismul, orgoliile si sa puna pe primul loc interesul celui mic. Un copil trebuie sa aiba parte de ambii parinti, atat timp cat ei sunt in viata si cat timp nu sunt decazuti din drepturile parintesti.

Ar trebui ca tatal sa isi ajute fosta partenera sa inteleaga ca doreste sa se implice ca parinte, sa continue sa fie un tata bun. Este frustrant pentru orice parinte sa fie sanctionat in a-si vedea copilul pentru ca relatia de cuplu nu a functionat, explica dr. Mihaela Sahlean. Daca nu mai exista rolurile de sot, sotie, rolul de parinte trebuie conservat la ambii. Daca exista dorinta, putem vorbi de o buna implicare a ambilor parinti in educatia copilului, chiar daca acestia au decis ca nu mai pot continua impreuna.

Despre „tatii de duminica” Vezi si #tatadeduminica

Sunt tati care vor sa fie doar tati de duminica , precum si mame care fac tot posibilul ca tatal sa se transforme in tata de duminica. In ambele cazuri pierde copilul.

Insa daca in cazul mamelor care se opun relatiei tata-copil este doar o problema de alegere personala la care poate renunta oricand , in cazul tatilor care doresc sa fie tati cu adevarat si nu doar ocazional, este o problema de sistem foarte grava. Tatal este obligat sa duca un razboi cumplit cu un sistem nepasator care vede scurt si precis interesul copilului: mama. Iar programul de vizitare este cat mai scurt, asa incat copilul sa ramana atasat afectiv intr-o proportie mult mai mare de mama.

Sunt cazuri in care, datorita comportamentului tatalui inainte de divort, distrugerea sentimentelor copilului nu este posibila. In aceste cazuri, sistemul sacrifica fara mila copilul. Sacrifica unul, dar se asigura ca pentru restul a facut bine.

Singurul care sufera cu adevarat este copilul. O mama care nu intelege aceasta suferinta si actioneaza egoist transforma copilul intr-un ostatic. El devine astfel doar o arma impotriva fostului sot, iar intreaga sa viata se naruieste in acest fel.

CE FACI CAND SOTIA(fosta) ITI CERE DIVORTUL SI TE ANUNTA CA AI VOIE SA-TI VEZI COPILUL DOAR IN WEEKEND?

 

Ce se intampla in sufletul unui tata care se trezeste ca viata i-a fost furata?

Pentru tot restul vietii ai ramas doar un tata de duminica. Altii iti vor creste copilul, altii ii vor spune ÔÇ×noapte bunaÔÇŁ, altii ii vor prepara micul dejun, altii vor trai alaturi de el in vreme ce tu poti doar sa il vezi „la program”

DACA ATI TRECUT PRIN ASA CEVA CA SI TATA LASATI UN COMENTARIU SI DATI DISTRIBUIE

Multumim