Categorii
Cum castiga tatal sau tatii custodia copilului Tatal Castiga Copilul De La Mama

Tatal Castiga Copilul De La Mama

Tatal castiga copilul de la mama. In ce conditii poate primi tatal custodia copilului? Tatal.ro ajuta toti tatii din Romania

In practica, instanta judecatoreasca incredinteaza mai degraba custodia copilului mamei, deoarece biologic, filogenetic, mama e cea care isi creste copilul.

Custodia se acorda tatalui in cazul in care mama:

Ôľ║ nu are posibilitati financiare pentru a-si creste si educa copilul;

Ôľ║ in cazul in care se dovedeste ca este un pericol pentru copil, de exemplu:  are probleme psihice grave care nu-i permit sa ingrijeasca adecvat copilul sau datorita carora il neglijeaza;

Ôľ║ se dovedeste a fi imorala (infidelitate, betie);

Ôľ║ in caz de renuntare din partea mamei.

Daca tatal poate dovedi toate acestea in instanta (indiferent prin ce mijloace) si daca dovedeste ca el poate sa creasca si sa educe copilul atunci va obtine custodia lui.

Se tine cont si de varsta, sexul copilului si cine s-a ocupat de cresterea si ingrijirea lui pana la data depunerii cererii.

De asemenea, se iau in calcul starea de sanatate a copilului si legaturile de afectiune stabilite intre acesta si parinti. In cazul in care se dovedeste ca interesul copilului este de a fi cu tatal, instanta dispune incredintarea lui catre acest parinte.

Chiar daca minorul va ajunge la tata, mama nu isi va pierde complet drepturile parintesti. Parintele caruia autoritatea judecatoreasca i-a incredintat copilul este obligat sa-i permita celuilalt parinte sa pastreze legatura cu minorul, sa-l viziteze, sa comunice cu el si sa participe la cresterea, educarea si pregatirea sa profesionala.

Instanta va asculta parintii si autoritatea tutelara si, tinand seama de interesele copiilor, pe care de asemenea ii va asculta daca au implinit varsta de 10 ani, va hotari pentru fiecare dintre copii, daca va fi incredintat tatalui sau mamei.

Pentru motive temeinice, copiii pot fi incredintati unor rude ori unor alte persoane, cu consimtamantul acestora, sau unor institutii de ocrotire.

Jurispruden╚Ťa CEDO[modificare]

ÔÇó          ├Än acest sens s-a exprimat ╚Öi Curtea European─â a Drepturilor Omului, ar─ât├ónd ├«n cauza Monory c. Rom├óniei ╚Öi Ungariei c─â „posibilitatea p─ârintelui ╚Öi a copilului de a se bucura reciproc de compania celuilalt reprezint─â un element fundamental al vie╚Ťii de familie, iar m─âsurile na╚Ťionale care st├ónjenesc aceast─â posibilitate reprezint─â o ingerin╚Ť─â ├«n dreptul la via╚Ťa de familie protejat de art.8, statele av├ónd obliga╚Ťia de a asigura reunirea copilului cu p─ârintele s─âu.”

ÔÇó          Totodat─â ├«n cauza Ignaccolo Zenide c. Rom├óniei Curtea a re╚Ťinut c─â statul trebuie s─â dispun─â de m─âsuri pozitive pentru asigurarea leg─âturii copilului cu p─ârintele s─âu, ca ╚Öi ├«n cauza Keegan c. Irlandei, (hot─âr├órea din 6 mai 1994) prin care se recunoa╚Öte dreptul la vizitare al p─ârintelui c─âruia nu i s-a ├«ncredin╚Ťat minorul ╚Öi obliga╚Ťia pozitiv─â a statelor pentru a lua m─âsuri pentru exercitarea efectiv─â a acestui drept, iar ├«n cauza Pini ╚Öi Bertini, Manera ╚Öi Atripaldi c. Rom├óniei Curtea a ar─âtat c─â: „interesul superior al copilului impune g─âsirea unei familii pentru minor ╚Öi nu a unui copil pentru o famile sau p─ârinte”

Instan╚Ťa de tutel─â determin─â interesul superior al copilului ╚Ťin├ónd cont de urm─âtoarele criterii:

a) Nevoile fizice, emo╚Ťionale ╚Öi psihologice ale copilului, inclusiv nevoia copilului de stabilitate, av├ónd ├«n vedere v├órsta si etapa de dezvoltare a minorului;

b) Identitatea cultural─â, lingvistic─â, religioas─â ╚Öi spiritual─â a copilului, inclusiv apartenen╚Ťa la o anumit─â etnie;

c) Opiniile ╚Öi preferin╚Ťele copilului ├«n m─âsura ├«n care acestea pot fi verificate ├«n mod rezonabil;

d) Natura, for╚Ťa ╚Öi stabilitatea rela╚Ťiei dintre copil ╚Öi fiecare dintre p─ârin╚Ťiii s─âi;

e) Natura, for╚Ťa ╚Öi stabilitatea rela╚Ťiei dintre copil ╚Öi fiecare frate/sor─â, bunic ╚Öi orice alt─â persoan─â semnificativ─â ├«n via╚Ťa copilului, fata de care copilul a dezvoltat leg─âturi de ata╚Öament;

f) Capacitatea fiec─ârei persoane, pentru care decizia instan╚Ťei s-ar putea aplica, de a ├«ngriji copilul ╚Öi de a r─âspunde nevoilor acestuia;

g) Capacitatea fiec─ârei persoane, cu privire la care decizia instan╚Ťei s-ar putea aplica, de a comunica ╚Öi coopera ├«n chestiunile care privesc copilul;

h) Orice antecedente ale fiec─ârei persoane, pentru care decizia instantei s-ar putea aplica, relevante pentru siguran╚Ťa ╚Öi bun─âstarea copilului;

i) Beneficiile pe care dezvoltarea ╚Öi men╚Ťinerea de rela╚Ťii semnificative cu ambii p─ârin╚Ťi le au asupra copilului ╚Öi voin╚Ťa fiec─âruia dintre ace╚Ötia de a sus╚Ťine dezvoltarea ╚Öi men╚Ťinerea unei rela╚Ťii cu cel─âlalt p─ârinte;

j) Istoricul îngrijirii copilului;

k) Orice plan propus pentru îngrijirea și cresterea copilului

Informatiile juridice va sunt oferite de CEI CARE STIU LEGILE

C─âut─âri similare

Barbati care au castigat custodia copiilor

In ce conditii mama poate pierde custodia copilului

Cine castiga custodia copilului

Pierderea custodiei copilului de catre mama

Pierderea custodiei de catre mama

Mama fuge cu copilul

Custodia totala a copilului

Ce sanse am sa castig custodia copilului

Tatal Castiga Copilul De La Mama

Categorii
F─âr─â categorie

Manualul tatalui abuzat de mama scris de tatal.ro

Manualul tatalui abuzat de mama va invata care sunt drepturile si obligatiile dvs. in calitate de parinte-tata

Capitolul 1

Rolul tatalui in dezoltarea copilului

E dovedit ╚Ötiin╚Ťific! De la mam─â, copilul ├«nva╚Ť─â c─â el este centrul universului; de la tat─â ├«nva╚Ť─â c─â exist─â ╚Öi alte universuri. Semn c─â tat─âl are un rol bine definit ├«n dezvoltarea emo╚Ťional─â ╚Öi fizic─â a copilului.  

Metaforic vorbind, esen╚Ťa misiunii tat─âlui este t─âierea cordonului ombilical dintre mam─â ╚Öi copil. Iar acest lucru presupune ├«ncurajarea ╚Öi dezvoltarea autonomiei copilului, ├«nc─â de la v├órst─â mic─â. ╚śi copiii au mare nevoie de aceast─â libertate pentru a descoperi lumea ╚Öi, implicit, pentru a se construi ╚Öi a se descoperi pe sine.

Sunt nenum─ârate studii despre rolul tat─âlui ├«n via╚Ťa copilului ╚Öi toate arat─â c─â, dac─â acesta este implicat ├«n cre╚Öterea ╚Öi educarea celui mic, IQ-ul copilului este mult mai mare, adaptarea ├«n colectivitate este mai u╚Öoar─â, succesul ╚Öcolar apare mai repede ╚Öi rezisten╚Ťa la frustrare este mult mai mare.

Chiar dac─â tat─âl nu reprezint─â lumea natural─â a nou-n─âscutului, el reprezint─â cel─âlalt pol al existen┼úei umane: lumea g├óndirii, a lucrurilor f─âcute de m├óna omului, a disciplinei, a c─âl─âtoriei ┼či aventurii. Tat─âl este cel care ├«l ├«nva┼ú─â pe copil, cel care ├«i arat─â calea ├«n lume. Dac─â mama are tendin╚Ťa, mai degrab─â, de a proteja copilul, atunci tat─âl este cel care ├«mpinge limitele copilului pu╚Ťin mai sus, ├«l ├«nva╚Ť─â s─â se autodep─â╚Öeasc─â constant. Iar aceste momente de triumf pe care tat─âl le construie╚Öte cu copilul s─âu sunt adev─ârate lec╚Ťii despre curaj, ambi╚Ťie, ├«ncredere ├«n sine.

ÔÇ×Beneficiile pe care le are implicarea tat─âlui ├«n via╚Ťa bebelu╚Öului ├«nc─â din primele zile sunt uria╚Öe ÔÇô o mai bun─â dezvoltare global─â a acestuia, calitate superioar─â a rela╚Ťiei de ata╚Öament ├«ntre tat─â ╚Öi bebelu╚Ö, riscul diminuat ca proasp─âta m─âmic─â s─â dezvolte simptome ale depresiei post partumÔÇť, subliniaz─â Diana St─ânculeanu, psihoterapeut specializat ├«n terapii cognitiv comportamentale, consultant ├«n s─ân─âtatea ╚Öi educa╚Ťia copiilor.

├Äns─â, categoric, beneficiile sunt ╚Öi pentru ta╚Ťi, de la nivel crescut de satisfac╚Ťie ├«n via╚Ť─â ╚Öi anxietate sc─âzut─â ├«n rela╚Ťie cu rolul parental, p├ón─â la o mai bun─â stare de s─ân─âtate, fizic─â ╚Öi emo╚Ťional─â, generate de o motiva╚Ťie ├«mbun─ât─â╚Ťit─â de a avea, preventiv, grij─â de sine. E o bucurie s─â vedem c─â ta╚Ťii din ziua de ast─âzi sunt din ce ├«n ce mai con╚Ötien╚Ťi de rolul pe care ├«l au ├«n cre╚Öterea ╚Öi dezvoltarea copilului ╚Öi, mai mult dec├ót at├ót, ├«╚Öi iau ├«n serios meseria de p─ârinte, ba chiar au curajul s─â ├«nfrunte prejudec─â╚Ťi, acolo unde este cazul.

O astfel de comunitate de ta╚Ťi ÔÇô implica╚Ťi, deschi╚Öi ╚Öi proactivi, s-a conturat ╚Öi ├«n jurul ÔÇ×Modern DadÔÇÖs ChallengesÔÇť ÔÇô un proiect dedicat exclusiv ta╚Ťilor, lansat ├«n 2017 la ini╚Ťiativa Sofiei Frunz─â.

ÔÇ×A fost o idee ├«ndr─âznea╚Ť─â, care venea de la o nevoie real─â: niciun eveniment de parenting nu r─âspundea nevoilor informa╚Ťionale de baz─â pentru un tat─â. Spun asta din propria experien╚Ť─â, ├«ntruc├ót eu ╚Öi so╚Ťul meu devenisem p─ârin╚Ťi ╚Öi mergeam la evenimente de parenting ├«n ideea de a ne informa legat de ├«ngrijirea ╚Öi educarea copilului ╚Öi observasem c─â nu se discuta despre tat─â sau se amintea c─â ÔÇ×ar trebui s─â sus╚Ťin─â moral mamaÔÇť. Pornind de la aceast─â situa╚Ťie, ne-am g├óndit s─â organiz─âm un eveniment de parenting care va avea ├«n centrul aten╚Ťiei tat─âl, cu toate preocup─ârile ╚Öi nevoile luiÔÇť, m─ârturise╚Öte Sofia.

Sofia mai spune c─â ÔÇ×fiecare ├«nt├ólnire este pentru ta╚Ťi o modalitate extraordinar─â de a-╚Öi r─âspunde la ├«ntreb─ârile legate de dezvoltarea copilului, de a se familiariza cu concepte, studii, cercet─âri, opinii ale speciali╚Ötilor legate de zona de parenting, dar ╚Öi o modalitate bun─â de a interac╚Ťiona cu al╚Ťi t─âtici, de a socializa ╚Öi de a se bucura de momente practice, preg─âtite special pentru ei.ÔÇť

Dar, oare, ce preocup─âri are un tat─â modern? ÔÇ×Dac─â ar fi s─â m─â raportez la preocup─ârile ta╚Ťilor din comunitatea Modern DadÔÇśs, observ ├«n r├óndul lor o nevoie major─â de a petrece timp de calitate tat─â-copil, fie particip├ónd la evenimente relaxante ├«mpreun─â cu cei mici, fie acas─â ÔÇô prin preg─âtirea sau improvizarea unor jocuri ╚Öi activit─â╚Ťi menite s─â-i dezvolte pe cei miciÔÇŁ, r─âspunde Sofia.

ÔÇ×De asemenea, ta╚Ťii sunt tot mai con╚Ötien╚Ťi de drepturile pe care le au ╚Öi profit─â de ele. Exist─â chiar ╚Öi o deschidere (mai mare) spre ideea de a-╚Öi lua concediu de cre╚Ötere a copilului. Desigur, este nevoie de mult timp p├ón─â balan╚Ťa se va ├«nclina spre un echilibru, a╚Öa cum este ├«n statele nordice, dar faptul c─â se fac pa╚Öi ├«n aceast─â direc╚Ťie, deja este un lucru pozitivÔÇť, adaug─â Sofia, ini╚Ťiatoarea Modern DadÔÇÖs Challenges.

Pentru c─â ╚Öi noi credem ├«n rolul tat─âlui, am invitat trei ta╚Ťi ÔÇô ocupa╚Ťi ╚Öi, totu╚Öi, prezen╚Ťi ╚Öi foarte implica╚Ťi ├«n vie╚Ťile copiilor lor ÔÇô s─â ne inspire ╚Öi s─â ne povesteasc─â despre timp de calitate ├«n familie.

Cel mai important pentru un tat─â este s─â se conecteze cu copilul

Cateva exemple

Secretul rela╚Ťiei cu Maria, fiica mea, ÔÇô ÔÇ×Joia tat─âluiÔÇť

Pentru c─â avem cu to╚Ťii un program ├«nc─ârcat, timpul petrecut ├«mpreun─â nu ├«l a╚Öez─âm, cu sfin╚Ťenie, ├«n orarul zilnic, ├«ns─â avem grij─â s─â fie spontan ╚Öi de calitate ╚Öi ├«ncerc c├ót de mult pot s─â avem acel timp al nostru de conectare. De cele mai multe ori lu─âm decizii pe moment, lucrul cel mai important este s─â fim ├«mpreun─â, indiferent de activitate. Maria are dou─â pasiuni ÔÇô dansul ╚Öi desenul ÔÇô ╚Öi le ├«mbin─âm c├ót de bine putem.

Momentele tat─â-fiic─â, jocul ╚Öi conectarea sunt extrem de importante ├«n  consolidarea rela╚Ťiei p─ârinte-copil. ╚śi am construit rela╚Ťia noastr─â pun├ónd ╚Öi limite. Mai ├«nt├ói de toate sunt tat─âl ei ╚Öi apoi prietenul ei bun. ├Än aceast─â ordine, ╚Öi nu invers. Iar ea a ├«nv─â╚Ťat aceast─â ordine ╚Öi o respect─â.

├Äncerc─âm s─â avem c├ót mai des momente ├«n care s─â st─âm doar noi doi, a╚Öa c─â am inventat ÔÇ×Joia tat─âluiÔÇť. ╚śi ├«ncerc─âm, chiar dac─â nu reu╚Öim ├«ntotdeauna, s─â facem lucruri diferite de fiecare dat─â. Exemple de astfel de zile sunt multe, pot aminti excursii de o zi, joia, la Vulcanii Noroio╚Öi, Therme sau drume╚Ťii la Piatra Ars─â.

Mar╚Ťea ╚Öi joia, ├«n timpul ╚Öcolii, lu─âm masa ├«mpreun─â. Avem un loc preferat, unde se g─âte╚Öte pe placul Mariei. Nu reu╚Öim ├«n fiecare s─âpt─âm├ón─â, ├«ns─â este un loc doar al nostru, unde ne sim╚Ťim bine ├«mpreun─â ╚Öi, ori de c├óte ori putem, mergem acolo.

Este dificil s─â ├«mbin─âm cu success responsabilit─â╚Ťile de la serviciu cu provoc─ârile de a fi p─ârinte, ├«ns─â facem tot posibilul. At├ót eu, c├ót ╚Öi Irina, mama Mariei, ├«ncerc─âm s─â-i acord─âm c├ót mai mult─â aten╚Ťie ╚Öi s─â cre─âm o rela╚Ťie bazat─â pe valori adev─ârate: ├«ncredere, prietenie, conectare.

ÔÇ×Te iubesc, tati!ÔÇť

╚śi a urmat un pupic spontan. ├Ä╚Ťi mai aduci aminte, Pavelu╚Ö? Eram am├óndoi foarte concentra╚Ťi ╚Öi puneam cap la cap piesele lego pentru dubi╚Ťa noastr─â. A fost unul dintre acele momente ├«n care ceea ce am sim╚Ťit este acum foarte greu de exprimat ├«n cuvinte. La fel ╚Öi ceea ce am tr─âit ├«n urm─â cu 4 ani, 8 luni, 15 zile ╚Öi aproape 7 ore, c├ónd eram pe holul maternit─â╚Ťii ╚Öi a╚Öteptam cu sufletul la gur─â s─â te v─âd ╚Öi s─â te ╚Ťin ├«n bra╚Ťe pentru prima dat─â. Bunicii t─âi te priveau ╚Öi ei, dar o f─âceau de acolo, de Sus. ╚śi a ├«nceput o nou─â via╚Ť─â. Noi trei ╚Öi bunul Dumnezeu.

Ast─âzi te-am ├«ntrebat ├«n ma╚Öin─â, ├«n drum spre gr─âdini╚Ť─â, ce ├«╚Ťi place cel mai mult atunci c├ónd suntem ├«mpreun─â. ╚śi mi-ai spus ÔÇ×Tati, ├«mi place c─â facem activit─â╚Ťi!ÔÇť. ╚śi mi-am dat seama c─â activit─â╚Ťile noastre au ├«nceput ├«nc─â din clipa aceea ├«n care mami te-a adus pe lume. De fapt, nu. Au ├«nceput ├«nc─â din clipa ├«n care am ╚Ötiut c─â vei veni pe lume ╚Öi erai ├«n burtica lui mami, d├ónd din m├óini ╚Öi din picioare, iar eu ├«╚Ťi f─âceam, indirect, primul masaj.

╚śi c├óte am ├«nv─â╚Ťat de atunci!ÔÇŽ ╚śi c├óte m-ai ├«nv─â╚Ťat de atunci!

├Ämi aduc aminte de prima baie pe care ╚Ťi-am f─âcut-o ├«mpreun─â cu mami, c├ónd nici eu ╚Öi nici ea nu ╚Ötiam cum s─â te ╚Ťinem ╚Öi ce s─â facem mai ├«nt├ói. Apoi masajul dup─â baie, pe care, ├«n timp, am ├«nceput s─â-l st─âp├ónesc din ce ├«n ce mai bine. ├Ämi aduc aminte de primele jocuri ├«mpreun─â ╚Öi de mu╚Öc─âturile tale, de multe ori imprevizibile, dar care o distrau copios pe mami. ╚śi c├ót de mult te-ai bucurat atunci c├ónd am inventat cuv├óntul ÔÇ×pichipocÔÇť. ├Ämi aduc aminte c├ónd adormeam am├óndoi pe canapea, tu, un ÔÇ×ghemotocÔÇť proasp─ât hr─ânit ╚Öi ├«ntins pe burta mea, eu, ├«ntr-o pozi╚Ťie oarecum nefireasc─â. Dar peste m─âsur─â de fericit.

Tiger in the tree, prima regurgitare pe um─ârul meuÔÇŽ ╚Öi a doua, ╚Öi mesele la care epuizam juc─âriile ├«naintea borc─âna╚Öului ╚Öi la care disperarea a ├«nv─â╚Ťat s─â se transforme ├«n r─âbdare. Pentru am├óndoi. Primul cucui ╚Öi primul drum la urgen╚ŤeÔÇŽ ╚Öi al doileaÔÇŽ am f─âcut multe ├«mpreun─â ╚Öi am trecut prin multe ├«mpreun─â, dar un lucru e sigur. Am crescut am├óndoi.

Acum desen─âm ╚Öi pict─âm ├«mpreun─â, bricol─âm ├«mpreun─â, ÔÇ×c├ónt─âmÔÇť am├óndoi la pian, citim pove╚Öti ╚Öi eu redescop─âr ÔÇ×actorulÔÇť din mine (╚Ťi-am spus c─â am jucat ├«n liceu ├«n dou─â piese de teatru?ÔÇŽ cred c─â ╚Ťi-am spus, c├ónd repetam noi ÔÇ×primul fulg de neaÔÇť pentru serbare). De fapt, sunt multe activit─â╚Ťi, cum ar fi desenul ╚Öi pictura, pe care eu le f─âceam cu mare drag ├«n copil─ârie ╚Öi pe care nu credeam c─â le voi mai face vreodat─â. Sau poate ├«mi doream s─â le fac ╚Öi niciodat─â nu g─âseam timp. Dar acum, cu tine, am ├«n╚Ťeles ce ├«nseamn─â s─â ai timp ╚Öi s─â ├«╚Ťi faci timp. ╚śi de-abia a╚Ötept s─â vin─â seara ╚Öi s─â st─âm to╚Ťi trei ├«n pat, iar eu s─â-╚Ťi citesc pove╚Ötile tale preferate din Biblia pentru copii.

Anii trec ╚Öi fiecare clip─â petrecut─â ├«mpreun─â a adus ╚Öi aduce sentimente ╚Öi emo╚Ťii noi. Activit─â╚Ťi noi. Dar ╚Öi lec╚Ťii noi de via╚Ť─â, pe care orice t─âtic trebuie s─â le ├«nve╚Ťe ├«nc─â din prima zi, ca s─â poat─â s─â creasc─â ╚Öi el ÔÇ×mareÔÇť. Sfat pentru t─âtici: nu chiuli╚Ťi de la ÔÇ×╚Öcoal─âÔÇť!

Iar dacă acum sunt un om mai bun, mai echilibrat, cu mai multă răbdare și, sper eu,
mai mult─â ├«n╚Ťelepciune, sunt pentru c─â ├«n via╚Ťa mea Dumnezeu a f─âcut dou─â Minuni.
Mami și tu, Paveluș.

ÔÇ×Te iubesc, Gugule╚Ť!ÔÇť

Capitolul 2

Decaderea mamei din drepturi

Procedura de dec─âdere din drepturile p─ârinte┼čti
  • P─ârin┼úii au drepturi ┼či obliga┼úii egale fa┼ú─â de copii, indiferent de faptul dac─â copiii s├«nt n─âscu┼úi ├«n c─âs─âtorie sau ├«n afara ei, dac─â locuiesc ├«mpreun─â cu p─ârin┼úii sau separat.
  • Conflictele dintre p─ârin┼úi privind educa┼úia ┼či instruirea copiilor se solu┼úioneaz─â de c─âtre autoritatea tutelar─â, iar decizia acesteia poate fi atacat─â ├«n instan┼úa dejudecat─â.
Care este procedura de stabilire a domiciliului copilului ?

Domiciliul copilului care nu a atins v├«rsta de 14 ani se stabile┼čte prin acordul p─ârin┼úilor. Dac─â un asemenea acord lipse┼čte, iar copilul a atins v├«rsta de 10 ani, domiciliul acestuia se stabile┼čte de instan┼úa judec─âtoreasc─â, ┼úin├«ndu-se cont de interesele ┼či p─ârerea copilului. ├Än acest caz, instan┼úa judec─âtoreasc─â va lua ├«n considerare ata┼čamentul copilului fa┼ú─â de fiecare dintre p─ârin┼úi, fa┼ú─â de fra┼úi ┼či surori, v├«rsta copilului, calit─â┼úile morale ale p─ârin┼úilor, rela┼úiile dintre fiecare p─ârinte ├«n parte ┼či copil, posibilit─â┼úile p─ârin┼úilor de a crea condi┼úii adecvate pentru educa┼úia ┼či dezvoltarea copilului (├«ndeletnicirile ┼či regimul de lucru, condi┼úiile de trai etc.).

La stabilirea domiciliului copilului minor, instan┼úa judec─âtoreasc─â va cere ┼či avizul autorit─â┼úii tutelare (Direc┼úia Protec┼úiei Drepturilor Copilului) ├«n a c─ârei raz─â teritorial─â se afl─â domiciliul fiec─âruia dintre p─ârin┼úi.
P─ârintele care locuie┼čte ├«mpreun─â cu copilul nu are dreptul s─â ├«mpiedice contactul dintre copil ┼či cel─âlalt p─ârinte care locuie┼čte separat, doar dac─â comportamentul p─ârintelui nu este ├«n interesul copilului sau prezint─â pericol pentru starea lui fizic─â ┼či psihic─â.

P─ârin┼úii au dreptul s─â ├«ncheie un acord privind exercitarea drepturilor p─ârinte┼čti de c─âtre p─ârintele care locuie┼čte separat de copil.
Conflictele apărute se soluţionează de autoritatea tutelară (Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului), iar decizia acesteia poate fi atacată în instanţa judecătorească, care va emite hotărîrea respectivă.

P─ârin┼úii pot fi dec─âzu┼úi din drepturile p─ârinte┼čti ?

P─ârin┼úii pot fi dec─âzu┼úi din drepturile p─ârinte┼čti dac─â:

  • nu-┼či exercit─â obliga┼úiile lor p─ârinte┼čti, nu achit─â plata pensiei de ├«ntre┼úinere;
  • refuz─â s─â ia copilul din maternitate sau dintr-o alt─â institu┼úie curativ─â, educativ─â (de exemplu, de la gr─âdini┼ú─â, de la ┼čcoal─â), dintr-o institu┼úie de asisten┼ú─â social─â;
  • fac abuz de drepturile p─ârinte┼čti;
  • se comport─â cu cruzime fa┼ú─â de copil, aplic├«nd violen┼úa fizic─â sau psihic─â, atenteaz─â la inviolabilitatea sexual─â a copilului;
  • prin comportare imoral─â, influen┼úeaz─â negativ asupra copilului;
  • sufer─â de alcoolism cronic sau de narcomanie;
  • au s─âv├«r┼čit infrac┼úiuni contra vie┼úii ┼či s─ân─ât─â┼úii copiilor sau a so┼úului;
  • ├«n alte cazuri c├«nd aceasta o cer interesele copilului.

Dec─âderea din drepturile p─ârinte┼čti are loc numai pe cale judec─âtoreasc─â ┼či poate fi cerut─â de cel─âlalt p─ârinte, tutorele copilului, autoritatea tutelar─â sau procurorul.

E important
  • copilul ai c─ârui p─ârin┼úi (unul dintre ei) s├«nt dec─âzu┼úi din drepturile p─ârinte┼čti are dreptul s─â locuiasc─â ├«n locuin┼úa p─ârin┼úilor s─âi ┼či s─â-i mo┼čteneasc─â pe ace┼čtia;
  • p─ârin┼úii dec─âzu┼úi din drepturile p─ârinte┼čti pot avea ├«nt├«lniri cu copilul lor numai cu permisiunea autorit─â┼úii tutelare. Aceste ├«nt├«lniri nu se permit dac─â ele pot cauza daune dezvolt─ârii lui fizice sau intelectuale, este evident c─â p─ârin┼úii nu s├«nt capabili de aceste ├«nt├«lniri, contravin intereselor copilului sau dac─â copilul, ├«n timpul ┼čedin┼úelor de judecat─â, a avut obiec┼úii serioase privind contactul cu p─ârin┼úii dec─âzu┼úi din drepturi;
Părinţii pot recăpăta drepturile asupra copilului ?

P─ârin┼úii pot rec─âp─âta drepturile asupra copilului dac─â au disp─ârut ├«mprejur─ârile care au condus la dec─âderea lor din aceste drepturi ┼či dac─â acest lucru este ├«n interesul copilului.

Persoana care dore┼čte restabilirea drepturilor sale p─ârinte┼čti trebuie s─â depun─â o cerere ├«n instan┼úa judec─âtoreasc─â.

La acest proces particip─â obligatoriu autoritatea tutelar─â. Restabilirea ├«n drepturile p─ârinte┼čti fa┼ú─â de copilul care a atins v├«rsta de 10 ani se accept─â ┼úin├«ndu-se cont de p─ârerea copilului.

Capitolul 3

Manual acordare custodie catre tata

ÔÇ×Copiii au nevoie ├«n egal─â m─âsur─â at├ót de prezen╚Ťa mamei c├ót ╚Öi a tat─âlui care s─â-i protejeze, s─â-i ├«ngrijeasc─â, s─â-i ├«ndrume ╚Öi s─â-i ├«nve╚Ťe cum s─â descopere lumea. Dac─â nu ar avea nevoie de aceste aspecte fundamentale de dezvoltare, nu s-ar mai fi inventat p─ârin╚Ťii.ÔÇŁ
ÔÇöCamelia Borlean, psihologul Cur╚Ťii de Apel Oradea)

Situa╚Ťia actual─â

  • P├ón─â ├«n acest moment „lupta” ta╚Ťilor s-a limitat la a ar─âta cu degetul spre instan╚Ťe, f─âr─â a ├«ncerca s─â ├«n╚Ťelegem de ce s-a ajuns ├«n aceast─â situa╚Ťie ╚Öi de ce exist─â acest procent colosal de ├«ncredin╚Ťare c─âtre mam─â a copiilor (peste 95%). Ca ╚Öi p─ârin╚Ťi de sex masculin putem dovedi c─â suntem uni╚Ťi chiar dac─â fiecare dintre noi vede ╚Öi percepe situa╚Ťia din prisma cazului propriu. ├Än esen╚Ť─â, baza discrimin─ârii la care suntem supu╚Öi este aceea╚Öi.
  • Avoca╚Ťii nu ajut─â ta╚Ťii pentru ca au v─âzut zeci ╚Öi sute de motiv─âri care sunt ├«ntotdeauna ├«mpotriv─â acestora. Ei sunt extrem de con╚Ötien╚Ťi ca ├«n Rom├ónia dac─â o mam─â cere custodia copiilor ╚Öi ├«╚Öi demonstreaz─â o minim─â condi╚Ťie material─â ╚Öi moral─â, tat─âl nu are nici o ╚Öans─â s─â ob╚Ťin─â ├«ncredin╚Ťarea minorilor. Nu v─â a╚Ötepta╚Ťi ca un avocat s─â v─â explice aceste lucruri pentru c─â ar fi ├«n conflict de interese

Prezum╚Ťia de ├«ncredin╚Ťare a minorului c─âtre mam─â fa╚Ť─â de interesul superior al copilului

Interesul superior al copilului ca ╚Öi concept a ap─ârut ├«n SUA ├«n momentul ├«n care Curtea Constitu╚Ťional─â a declarat neconstitu╚Ťional─â prezum╚Ťia de ├«ncredin╚Ťare c─âtre mam─â. ├Än perioada imediat urm─âtoare declar─ârii ca neconstitu╚Ťionale a prezum╚Ťiei de ├«ncredin╚Ťare c─âtre mama, Curtea Suprema de Justi╚Ťie din SUA a monitorizat toate procesele de ├«ncredin╚Ťare ceea ce a f─âcut posibila sc─âderea dramatic─â ╚Öi ├«ntr-un timp relativ scurt a procentului de ├«ncredin╚Ťare c─âtre mama, iar de aici pana la introducerea diferitelor forme de custodie comuna sau a conceptului de autoritate p─ârinteasc─â nu a fost dec├ót un pas. Acum ├«n marea majoritate a statelor din SUA exista custodia comuna, iar prezum╚Ťia folosit─â este cea de custodie comun.

Ce se poate face

  • Interesul superior al copilului este ├«n acest moment ├«n impas fiind blocat de prezum╚Ťia de ├«ncredin╚Ťare a minorului c─âtre mam─â. Conform aceste prezum╚Ťii, dac─â p─ârintele de sex feminin ofer─â minime garan╚Ťii morale ╚Öi materiale, foarte pu╚Ťine instan╚Ťe mai cerceteaz─â posibilitatea teoretic─â ca tat─âl s─â ofere condi╚Ťii mai propice dezvolt─ârii copilului.
  • Nu vom putea dep─â╚Öi acest blocaj dec├ót dac─â to╚Ťi cei implica╚Ťi ne a╚Öez─âm la masa discu╚Ťiilor (magistra╚Ťi , justi╚Ťiabili, avoca╚Ťi, societate civil─â). Acesta este ╚Öi sensul acestui manual, acela de a ├«ncepe s─â oferim profesioni╚Ötilor implica╚Ťi ├«n procesele de divor╚Ť modele care s─â le arate c─â se poate face justi╚Ťie moderna ├«n Rom├ónia f─âr─â a se mai discrimina p─ârin╚Ťii de sex masculin.
  • Suntem con╚Ötien╚Ťi c─â procesul este un proces de durat─â, dar n─âd─âjduim s─â-l acceler─âm la maxim prin popularizarea acelor sentin╚Ťe care consider─âm c─â ├«n parte sau ├«n totalitate, pot deveni un model de bune practici pentru ceilal╚Ťi judec─âtori.
  • Sper─âm astfel s─â contribuim la ├«nnoirea jurispruden╚Ťei din Rom├ónia, spre beneficiul fiilor ╚Öi fiicelor noastre care astfel vor avea mai multe ╚Öanse de a cre╚Öte al─âturi de p─ârintele cel mai capabil s─â le ofere dragoste, afec╚Ťiune ╚Öi ├«ngrijire (indiferent de ce sex ar fi acest p─ârinte) ╚Öi mai ales, cel mai capabil s─â respecte dreptul copilului de a interac╚Ťiona cu cel─âlalt p─ârinte.

Unde sper─âm s─â ajungem

  • Sper─âm ca ├«n urm─âtorii ani s─â ajungem, sa convingem c├ót mai mul╚Ťi din judec─âtorii implica╚Ťi ├«n actul de justi╚Ťie, s─â fie mai aten╚Ťi cu deciziile pe care le dau. Sper─âm s─â ajungem s─â putem constata ca din punct de vedere statistic minim 30% din sentin╚Ťele de ├«ncredin╚Ťare ale copiilor (├«n cazul custodiei unice) ╚Öi respectiv 30% din sentin╚Ťele de stabilire a domiciliului minorului (├«n cazul intr─ârii ├«n vigoare a custodiei comune) s─â fie acordate tat─âlui atunci c├ónd cei doi p─ârin╚Ťi nu se ├«n╚Ťeleg cu privire la custodia copiilor (respectiv cu stabilirea domiciliului copilului ├«n cazul custodiei comune).

Codul civil al Rom├óniei prevede doua tipuri de prezum╚Ťii : legale ╚Öi simple. Cele legale sunt prev─âzute de c─âtre leguitor (deci sunt cuprinse ├«ntr-un text de lege), cele simple sunt stabilite de c─âtre magistrat („l─âsate la lumina ╚Öi ├«n╚Ťelepciunea magistratului”). Din punct de vedere tehnic la noi nu se poate declara neconstitu╚Ťional─â prezum╚Ťia de ├«ncredin╚Ťare c─âtre mam─â este vorba de o prezum╚Ťie simpl─â neprevazut─â expres ├«ntr-un text legislativ.

  • Noi ├«mprumut─âm de la al╚Ťii pe apucate, dar ne lipse╚Öte exact eliminarea piesei de baza ╚Öi anume „prezum╚Ťia de ├«ncredin╚Ťare c─âtre mama” care func╚Ťioneaz─â tacit ├«n instantele din Rom├ónia sub forma „un copil are nevoie de afec╚Ťiunea mamei” . Magistra╚Ťii cu mici excep╚Ťii, ├«n baza acestei prezum╚Ťii, nu consider─â c─â discrimineaz─â ├«n vreun fel p─ârin╚Ťii de sex masculin, mai ales c─â a╚Öa a fost forma╚Ťi 
  • Blocajul este dat de faptul c─â pu╚Ťini dintre judec─âtori sunt tenta╚Ťi s─â ias─â dintr-un tipar impus de jurispruden╚Ťa anilor 1970-2000. ├Än mentalul corpului judec─âtoresc „prezum╚Ťia de ├«ncredin╚Ťare c─âtre mama” este foarte bine ├«nr─âd─âcinat─â. ├Än ciuda unor legi care statueaz─â egalitatea ├«n drepturi ╚Öi ╚Öanse ├«ntre b─ârba╚Ťi ╚Öi femeie, la nivel uman foarte pu╚Ťini judec─âtori sunt dispu╚Öi s─â considere cu m├óna pe inim─â c─â tat─âl poate fi la fel de implicat ╚Öi bun p─ârinte precum este mama.
  • Cu toate p─ârintele de sex masculin ├«╚Öi dovede╚Öte garan╚Ťiile morale ╚Öi ├«ncearc─â s─â probeze capacit─â╚Ťile sale de bun p─ârinte, modul ├«n care s-a comportat cu minorul at├ót ├«n timpul c─âs─âtoriei cat ╚Öi dup─â destr─âmarea acesteia, ata╚Öamentul ╚Öi afec╚Ťiunea reciproca dintre minor ╚Öi tat─â ori condi╚Ťiile materiale ╚Öi moral care le ofer─â, toate aceste lucruri nu par s─â conteze ├«n fa╚Ťa instan╚Ťelor, ├«n m─âsura ├«n care tat─âl nu se concentreaz─â activ pe r─âsturnarea prezum╚Ťiei de ├«ncredin╚Ťare c─âtre mam─â prin oferirea de probe ╚Öi m─ârturii care s─â descalifice pe mam─â.
  • P├ón─â nu elimin─âm acest aspect din mentalul judec─âtorilor putem s─â schimb─âm zeci de legi ╚Öi Coduri , vom fi ╚Öi peste 10 ani ├«n acela╚Öi punct ├«n care am fost ╚Öi acum 2 ani, ╚Öi ├«n care suntem ╚Öi ├«n prezent

Ce putem face?

De aceea ├«ncerc─âm prin prezentul manual s─â demonstr─âm magistra╚Ťilor c─â „se poate tr─âi” ╚Öi cu sentin╚Ťe de ├«ncredin╚Ťare date ├«n favoarea ta╚Ťilor, c─â nu este anormal sau „├«mpotriva firii” ca un minor s─â fie ├«ncredin╚Ťat tat─âlui ╚Öi c─â o stare de normalitate ar fi ca procentual din num─ârul total al ├«ncredin╚Ť─ârii custodiei, ├«n cel pu╚Ťin 40% din cazuri custodia s─â revin─â tat─âlui. Acest procent ar trebui s─â se men╚Ťin─â nu doar pentru cazurile ├«n care mama nu e interesat─â de a creste copiii ci ╚Öi pentru cazurile ├«n contradictoriu ├«n care ambii p─ârin╚Ťi cer custodia minorilor. 

Sper─âm ca to╚Ťi magistra╚Ťii care vor citi aceste r├ónduri s─â ├«╚Öi fac─â o autoanaliz─â cu privire la „paradigmele” ├«n care opereaz─â ╚Öi s─â verifice dac─â nu cumva, ├«n mileniul trei, nu este momentul s─â ├«╚Öi redefineasc─â modul ├«n care judec─â atunci c├ónd decid ├«ncredin╚Ťarea copiilor c─âtre un p─ârinte sau altul.

De asemenea sper─âm ca corpul judec─âtoresc prin organismele de reglementare s─â ajung─â s─â ├«╚Öi auto-impun─â, ├«n timp, acest procent de ├«ncredin╚Ť─âri al minorilor c─âtre tat─â (de 40%) ca pe un criteriu de performan╚Ť─â ├«n evaluarea profesionalismului ╚Öi a impar╚Ťialit─â╚Ťii judec─âtorilor implica╚Ťi ├«n actul de justi╚Ťie privitor la ├«ncredin╚Ťarea minorilor.