Categorii
tatal.ro ajuta tatii din Romania

Mama vs.Tatal . La cine ramane copilul in realitate dupa divort?

Articol scris de Tatal.ro ÔÇô un proiect care sustine drepturile tatilor din Romania

Cine nu a auzit de custodie comuna ? Cine nu a auzit faptul ca daca copilul e mic se duce sigur la mama ? si multe alte exemple

TATAL.RO

Chiar dac─â, pe h├órtie, legea ├«i vede egali pe p─ârin╚Ťi, sentin╚Ťele din s─âlile de judecat─â ├«i discrimineaz─â uneori pe ta╚Ťii care vor s─â aib─â drepturi egale cu mamele ├«n via╚Ťa copiilor.

B─ârba╚Ťii sunt ├«ndep─ârta╚Ťi, astfel, de rolul angajat al unui p─ârinte.

Tatal.ro a analizat peste 1000 de hotarari de pe portal.just.ro , a discutat cu peste 100 de fosti soti si  multi cercetatori

Vezi si

Cum este divortul la romani de la revolutie pana la pandemia Covid-19 sursa https://insse.ro/

ÔÇő├Än primul an de dup─â Revolu╚Ťie aveam un divor╚Ť la fiecare 6 c─âs─âtorii ├«ncheiate. Anul trecut am avut un divor╚Ť la 4 c─âs─âtorii, potrivit datelor publicate ├«n aceste zile de Statistic─â. Anul trecut, peste 30.000 de cupluri de rom├óni n-au mai rezistat ╚Öi au solicitat ├«n mod oficial separarea ├«n acte. HotNews.ro a stat de vorb─â despre divor╚Ťurile la rom├óni cu Constan╚Ťa Vintil─â-Ghi╚Ťulescu, doctor ├«n istorie ╚Öi civiliza╚Ťie la ├ëcole des Hautes ├ętudes en Sciences Sociales din Paris ╚Öi cu Ioan Bolovan, istoric, profesor universitar ╚Öi fost prorector al Universit─â╚Ťii Babe╚Ö-Bolyai din Cluj-Napoca, director al Institutului de Istorie „George Bari╚Ťiu” al Academiei Rom├óne ╚Öi membru corespondent al Academiei.

Datele INS arat─â c─â anul trecut, fa╚Ť─â de ultimii 5-6 ani, a crescut destul d emult ponderea divor╚Ťurilor la grupa de v├órst─â (a so╚Ťului) de 4044 de ani, 45-49 ani, 50-54 de ani ╚Öi a urcat ├«n ritm mai lent divor╚Ťurile din grupele de v├órst─â mai avansate (54-59 ani ╚Öi 60+). Vezi mai jos.

Printre motivele invocate la divor╚Ť g─âsim p─âcate at├ót ale Ei c├ót ╚Öi ale Lui, depinde de cine depune pl├óngerea. Ea ├«i repro╚Öeaz─â Lui infidelitatea conjugal─â, alcoolismul, violen╚Ťa ╚Öi „alte motive”. Acestea din urm─â ascund de cele mai multe ori acelea╚Öi acuza╚Ťii dar f─âr─â s─â fie exprimate direct, din discre╚Ťie.


Ce îi reproșează El, Ei:



Ce îi reproșează Ea, Lui:

├Änainte vreme, divor╚Ťul se numea „carte de desp─âr╚Ťire”. Motivele pentru care un cuplu divor╚Ťa nu erau foarte diferite acum c├óteva sute de ani fa╚Ť─â de cele invocate azi, doar c─â se numeau altfel. Violen╚Ťa fizic─â se numea „traiul r─âu”. Adulterul era ╚Öi el pricin─â de jalb─â, adic─â de introducere a cererii de divor╚Ť. La fel ╚Öi alcoolismul b─ârbatului. Barbu pescarul, de c├óte ori se ├«ntoarce de la c├órcium─â, ├«┼či bate nevasta asta dup─â ce i-a risipit toat─â zestrea. Iat─â ce poveste┼čte Safta despre ultima b─âtaie: „viind el iar─â┼či beat acas─â-┼či, la patru ceasuri din noapte, dup─â ce ar fi b─âtut-o foarte r─âu, ar fi dat ┼či cu cu┼úitul ├«n spate s─â o junghe ┼či putea s─â i se ├«nt├ómple ┼či primejdie de moarte”. ├Än Rom├ónia, anul trecut s-au pronun╚Ťat circa 30.000 de divor╚Ťuri. Pu╚Ťin peste, ca s─â fim mai exac╚Ťi.

Dar lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, cum spuneam mai sus, fa╚Ť─â de acum 100 ╚Öi ceva de ani. Chiar dac─â o compara╚Ťie cu prezentul cu greu poate fi f─âcut─â. „Pentru sec. 18 nu exista studii in afara de cele f─âcute de mine, din pacate. Exist─â ├«ns─â mii de documente pastrate in condicile de la Mitropoliecare ar putea fi parcurse si inventariate astfel incat sa ofere o imagine mai clara asupra separarii. Acestea s-au pastrat doar pentrut Valahia. Cele din Moldova au pierit. Eu lucrez pe acest subiect si incerc, de fiecare data, sa scot la lumina cazuri noi, dar n-am purces la o asezare a lor in date statistice. Interesati de subiectul meu sunt cercetatorii francezi care au deschis un proiect mare pe divortialitate privita mai ales din perspectiva demografica”, spune Constan╚Ťa Ghi╚Ťulescu- Vintil─â , autoarea c─âr╚Ťii „├Än ╚Öalvari ╚Öi cu i╚Ölic”, unde descrie divor╚Ťialitatea vremii.

„├Än secolul XVIII, ├«n fruntea motivelor de divor┼ú se afl─â separarea pentru „traiul r─âu”. 209 jalbe invoc─â acest motiv, din care 168 apar┼úin so┼úiilor ┼či 41 so┼úilor. „Traiul r─âuÔÇť ├«mbrac─â diferite forme, de la violen┼úa verbal─â ┼či p├ón─â la cea fizic─â, de la amestecul p─ârin┼úilor ┼či p├ón─â la tirania soacrei. Violen┼úa verbal─â ├«nso┼úe┼čte violen┼úa fizic─â, ambele fiind mai totdeauna provocate de alcoolism. B─âutura devine o patim─â de care cu greu se poate sc─âpa”, scrie cercet─âtoarea ├«n cartea amintit─â.

A risipi zestrea sau a vinde lucrurile din casă constituia și pe atunci o conduită dezonorantă din partea partenerului

„Uneori, ├«n cererile adresate puterii, femeile nu vor neap─ârat separarea, ci mai degrab─â interven┼úia, sub orice form─â, pentru a-l convinge pe so┼ú s─â renun┼úe la alcool, s─â nu mai risipeasc─â agoniseala ┼či, mai ales, s─â-┼či hr─âneasc─â familia. O femeie, Ana din Bucure┼čti, se pl├ónge mitropolitului de so┼úul ei, Ni┼úul condoragiul, dedat cu totul la patima be┼úiei. Trei ani de c─âs─âtorie au fost de fapt trei ani de co┼čmar, c─âci „d─â atunci ┼či p├ón─â acum, poveste┼čte so┼úia, s─â afl─â ├«n patima be┼úiei ┼či totdeauna c├óndu s─â culc─â beat s─â pi┼č─â ├«n pat, ├«n a┼čternut cu mineÔÇť. Aceste acuza┼úii sunt completate cu cele de natur─â economic─â, deoarece so┼úul „ce c├ó┼čtig─â cheltuie┼čte la be┼úie”. Ea nu cere separarea, ci numai un mijloc de ├«n┼úelep┼úire prin care s─â fie obligat „ca ce va c├ó┼čtiga s─â aduc─â ├«n cas─â””, scrie Constan╚Ťa Ghi╚Ťulescu- Vintil─â.

A risipi zestrea sau a vinde lucrurile din cas─â constituia ╚Öi pe atunci o conduit─â dezonorant─â din partea partenerului. „Economia ┼či a┼ča precar─â, a multor cupluri nu supravie┼úuie┼čte ├«n atare condi┼úii. Din acest motiv, so┼úia cere ajutorul celor din jur pentru a-┼či salva zestrea sau a prezerva patrimoniul familiei. Alt─â femeie, Neaga din Vl─âicule┼čti, jude┼úul Ialomi┼úa, ├«┼či acuz─â so┼úul c─â nu o chivernise┼čte ┼či c─â nu-i aduce de cheltuial─â, ba mai mult, c─â ├«n vremea r─âzmeri┼úei a l─âsat-o singur─â f─âr─â m├óncare ┼či f─âr─â protec┼úia necesar─â. ├«n aceast─â situa┼úie, s-a v─âzut obligat─â s─â p─âr─âseasc─â satul ┼či s─â-┼či caute o slujb─â ├«n ora┼č pentru a se hr─âni singur─â. Timp de al┼úi cinci ani ├«l a┼čteapt─â r─âbd─âtoare c─â „doar va ar─âta el vreo milostivire asupra eiÔÇť, dar cum declar─â chiar so┼úul „sc├órbindu-se unul de altulÔÇť solu┼úie de ├«mp─âcare nu mai exist─â.1 Femeia noteaz─â aici cum situa┼úia economic─â a cuplului s-a deteriorat cu fiecare zi, iar b─ârbatul, care avea obliga┼úia de a chivernisi casa, s-a sustras acestei ├«ndatoriri, accept├ónd ca ea s─â p─âr─âseasc─â c─âminul pentru a se ├«ntre┼úine singur─â. Deci un b─ârbat care nu e capabil s─â se chiverniseasc─â pe el, nu va avea grij─â de familia sa”, scrie cercet─âtoarea.

Revenind la zilele noastre, grupa de v├órst─â a b─ârba╚Ťilor care au preferat s─â divor╚Ťeze ├«n 2019 este 40-44 de ani, urmat─â de 35-39 de ani ╚Öi cea de 30-34 de ani.




Desi, divortul este un subiect cat se poate de serios, el n-a fost cercetat de istoricii si sociologii romani. Este inca privit drept un subiect frivol

Aici e momentul s─â mai spunem un lucru: ├«nainte vreme, divor╚Ťul era acordat (sau nu) de Biseric─â. „Pravilele sunt abandonate dupa intocmirea legislatiei moderne de la 1864 si iesirea casatoriei din sfera Bisericii. De fapt, acest lucru se intampla deja de pe la sfar╚Öitul secolului al 18-lea, cand spetele incep sa se divida – nunta ramane pe seama Bisericii, adica desfacerea cununiei, in timp ce patrimoniul, zestrea, darurile, averea comuna – revin unui tribunal civil”, spune Constan╚Ťa Vintil─â-Ghi╚Ťulescu.

„Desi, divortul este un subiect cat se poate de serios, el n-a fost cercetat de istoricii si sociologii romani. Este inca privit drept un subiect frivol. Dar, cine stie, poate se va ridica un proiect mare interdisciplinar care sa ne ofere date concrete si nu doar speculatii”, conchide cercet─âtorul rom├ón.

╚śi ├«nc─â ceva: ├«nainte de Codul Civil, dac─â o femeie tr─âia ├«n „concubinaj” (parteneriatul civil de azi), ea nu avea niciun drept atunci c├ónd b─ârbatul cu care st─âtea se hot─âra s─â o dea afar─â. Devenea o „paria” a societ─â╚Ťii.

├Än ├«ncercarea de a compara divor╚Ťurile de acum cu cele din urm─â cu 100 de ani, am stat de vorb─â ╚Öi cu dl. Ioan Bolovan , istoric, profesor universitar ╚Öi prorector al Universit─â╚Ťii Babe╚Ö-Bolyai din Cluj-Napoca ├«ntre 2012-2020, director al Institutului de Istorie „George Bari╚Ťiu” al Academiei Rom├óne ╚Öi, din noiembrie 2018, membru corespondent al Academiei Rom├óne. „Nu exista date statistice pentru secolul XVIII privind divortialitatea, in fapt abia in ultimele decenii ale sec. al XIX-lea apar consemnari ale celor divortati, un procent destul de scazut din cadrul populatiei. Aceste surse statistice sunt in limba maghiara pana la 1918 si exista carti la Biblioteca Centrala universitara din Cluj cu aceste date anuale”, ne-a spus acesta. Potrivit d-lui Bolovan, nu exista studii facute privind divortialitatea in ultima suta de ani si nici analize pe categorii de varsta. Regimul comunist a fost tolerant cu divortialitatea pana in 1966 insa atunci s-a schimbat optica, odata cu decreetul anti-avort fiind restrans si dreptul de divort, ceea ce a facut ca in 1967 numarul divorturilor sa se prabuseasca pana la aproape cateva sute in toate tara. Din anii 70 s-am mai inchis ochii si au fost mai permisive divorturile”, explic─â dl. Bolovan

 ├Än cazurile ├«n care sunt implica╚Ťi copii, ├«n aproape toate situa╚Ťiile, cei mici sunt ├«ncredin╚Ťa╚Ťi mamelor dup─â desp─âr╚Ťire, de╚Öi legisla╚Ťia Uniunii Europene le garanteaz─â de c├óteva decenii p─ârin╚Ťilor de ambele genuri drepturi egale ├«n rela╚Ťia cu copiii. ├Än Rom├ónia, sunt aproape zece ani de c├ónd Codul Civil prevede, pe h├órtie, acela╚Öi lucru

Au fost cazuri ├«n care tat─âl a primit mai pu╚Ťin timp de petrecut cu copilul, chiar ╚Öi atunci c├ónd s-a dovedit c─â e un p─ârinte mai responsabil dec├ót mama. Sentin╚Ťele perpetueaz─â ideea c─â femeia este, ├«n primul r├ónd, cea care trebuie s─â aib─â grij─â de copii, ╚Öi c─â, prin urmare, este ├«n mod natural un p─ârinte mai bun ╚Öi mai important ├«n cre╚Öterea ╚Öi educa╚Ťia lor. 

B─ârba╚Ťii sunt ├«ndep─ârta╚Ťi, astfel, de rolul angajat al unui p─ârinte..

Tribunalul Familiei ╚Öi Parchetul de pe l├óng─â Tribunal sunt singurele institu╚Ťii din Rom├ónia specializate ├«n solu╚Ťionarea cazurilor de familie sau ├«n care sunt implica╚Ťi minori. Dosarele care ajung ├«n m├óinile celor ╚Öase judec─âtori de aici sunt din tot jude╚Ťul Bra╚Öov: divor╚Ťuri aflate ├«n faza de apel, furturi sau infrac╚Ťiuni sexuale cu minori. ├Än restul ╚Ť─ârii, cazurile de familie revin judec─âtoriilor din ora╚Öele cele mai apropiate Sursa portal.just.ro si csm.ro

ÔÇ×Mama nu poate fi ├«nlocuit─â ╚Öase luni, un an, c├ót al─âpteaz─â. ├Än rest, nu exist─â niciun motiv legal s─â nu po╚Ťi s─â stabile╚Öti domiciliul unui copil mic la tat─âÔÇŁ explica un magistrat care doreste sa isi pastreze anonimatul.

ÔÇ×La fel de bine se poate ocupa ╚Öi un tat─â s─â-i schimbe scutecele, s─â-i prepare lapte praf. Ca mentalitate, ├«nc─â este aceasta: dac─â-i copilul mic, trebuie s─â r─âm├ón─â neap─ârat la mam─â.ÔÇŁ Precizeaza domna judecator

Din 2018, rata divor╚Ťului a ├«nceput s─â scad─â constant ├«n Rom├ónia, unde s-au ├«nregistrat cele mai pu╚Ťine desp─âr╚Ťiri ├«n fa╚Ťa statului de dup─â Revolu╚Ťie. Dou─â dintre explica╚Ťii sunt plecarea unuia dintre parteneri la munc─â ├«ntr-o ╚Ťar─â str─âin─â ╚Öi am├ónarea deciziei p├ón─â c├ónd se fac mai mari copiii.

CINE ARE DREPTATE?

Daca aveti comentarii cu privire la acest subiect va invitam sa comentati pe site !