Asociatia Tatilor Din Romania tatal.ro Avocatul Coltuc
Din păcate, la data de 8 mai 2024, nu există o lege specifică în România care să definească și să reglementeze alienarea parentală. Deși a fost adoptată Legea 123/2024 privind recunoașterea alienării parentale ca o formă de abuz emoțional, aceasta nu oferă un cadru procedural clar pentru depunerea dosarelor de către părinți.
Totuși, există anumite pași pe care îi puteți urma pentru a vă proteja drepturile și interesele copilului dumneavoastră în caz de alienare parentală:
1. Documentați cazul:
- Strângeți dovezi ale comportamentului dăunător al celuilalt părinte, cum ar fi e-mailuri, mesaje text, înregistrări audio sau video, jurnale personale, etc.
- Obțineți dovezi medicale sau psihologice care să ateste impactul negativ al alienării parentale asupra copilului dumneavoastră.
- Contactați martori care pot confirma comportamentul dăunător al celuilalt părinte.
2. Solicitați ajutor profesional:
- Consultați un terapeut specializat în probleme de familie și alienare parentală. Terapeutul vă poate ajuta să înțelegeți situația, să dezvoltați strategii de coping și să vă ofere sprijin emoțional.
- Contactați un avocat specializat în dreptul familiei. Avocatul vă poate oferi sfaturi juridice specifice situației dumneavoastră și vă poate ajuta cu procedurile de protecție a copilului.
3. Depuneți o plângere la autorități:
- Puteți depune o plângere la Protecția Copilului, care va evalua situația și va lua măsurile necesare pentru a proteja copilul dumneavoastră.
- De asemenea, puteți depune o plângere la instanța de judecată, solicitând instanței să ia măsuri pentru a restabili relația dintre dumneavoastră și copil.
Este important de reținut că:
- Procedura de depunere a dosarului de alienare parentală nu este standardizată la nivel național. Pașii pot varia în funcție de județul în care locuiți.
- Nu există o garanție că autoritățile vor lua măsurile dorite de dumneavoastră.
- Este important să fiți perseverent și să luptați pentru drepturile dumneavoastră și ale copilului dumneavoastră.
Resurse suplimentare:
- Coaliția Națională pentru Protecția Familiei: https://anpf.ro/
- Centrul de Resurse Juridice: https://www.crj.ro/
- Telefonul Copilului: 116 111
Vă doresc mult succes în demersurile dumneavoastră!
Rețineți: Informațiile prezentate în acest articol sunt de natură generală și nu pot fi considerate ca o consultație juridică. Este important să consultați un avocat specializat în dreptul familiei pentru a obține sfaturi specifice legate de situația dumneavoastră.
2 răspunsuri la “Cum depun dosarul pentru alienare parentală (conform noii legi) dacă sunt tată?”
Legea nr. 123/2024 privind modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului aduce modificări semnificative în domeniul alienării parentale, definită ca fiind o formă de violență psihologică prin care un părinte manipulează intenționat copilul pentru a-l îndepărta de celălalt părinte.
Principalele modificări aduse de Legea 123/2024:
Recunoașterea alienării parentale ca formă de abuz: Legea definește înstrăinarea parentală ca o formă de violență psihologică asupra copilului și o include în categoriile de abuz pentru care se pot lua măsuri de protecție.
Prezumția relativă de abuz: În cazurile de indicii de înstrăinare parentală, legea creează o prezumție relativă că exercitarea autorității părintești de către părintele care înstrăinează, precum și stabilirea locuinței copilului la domiciliul acestui părinte nu sunt în interesul superior al copilului.
Obligația de a lua măsuri: Instanța, autoritatea tutelară și alte organe competente au obligația de a lua măsuri de protecție a copilului în cazurile de înstrăinare parentală, inclusiv prin solicitarea efectuării unei expertize psihologice.
Suport pentru victimele alienării parentale: Legea prevede posibilitatea acordării de consiliere psihologică și asistență juridică victimelor alienării parentale, precum și programe de reeducare a părinților care înstrăinează.
Procedura de depunere a dosarului pentru alienare parentală (conform Legii 123/2024):
1. Identificarea indiciilor de înstrăinare parentală:
Părintele care consideră că celălalt părinte înstrăinează copilul trebuie să fie atent la anumite indicii, cum ar fi:
Refuzul copilului de a-și vizita sau de a petrece timp cu celălalt părinte.
Campanii de denigrare a celuilalt părinte din partea copilului.
Obstacole puse de către celălalt părinte în calea relației dintre copil și celălalt părinte.
Schimbări semnificative de comportament ale copilului, cum ar fi tristețe, furie, anxietate etc.
2. Documentarea indiciilor:
Este important să se documenteze indiciile de înstrăinare parentală prin:
Notițe detaliate despre incidentele specifice.
Mesaje text, e-mailuri sau alte dovezi de comunicare care demonstrează comportamentul abuziv al celuilalt părinte.
Rapoarte de la profesori, consilieri școlari sau alți specialiști care au observat comportamentul copilului.
3. Depunerea cererii la instanță:
Cererea de chemare în judecată se depune la Judecătoria de la domiciliul copilului.
Cererea trebuie să conțină o descriere detaliată a indiciilor de înstrăinare parentală, precum și probele care le dovedesc.
Este recomandat să se apeleze la un avocat specializat în dreptul familiei pentru a redacta cererea și a reprezenta părintele în instanță.
4. Procedura judiciară:
Instanța va analiza probele prezentate de părți și va lua o hotărâre în interesul superior al copilului.
Hotărârea instanței poate include măsuri de protecție a copilului, cum ar fi stabilirea domiciliului copilului la unul dintre părinți, limitarea contactelor dintre copil și celălalt părinte, obligarea celuilalt părinte la participarea la programe de reeducare etc.
Resurse suplimentare:
Legea nr. 123/2024: https://monitoruloficial.ro/
Ghid privind alienarea parentală: https://indrumari-juridice.eu/indrumarijuridice/avocat-alienare-parentala-instrainarea-parinteasca-si-parintele-instrainat/
**Asociația Română pentru Drepturile Copil
Surse
info
http://www.avocatmateigabriel.ro/distrugerea-de-catre-un-parinte-a-relatiei-unui-copil-cu-celalalt-parinte-va-fi-considerata-violenta-psihologica-conform-prevederilor-legii-nr-123-2024/
Legea 123/2024, care modifică Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, aduce schimbări semnificative în ceea ce privește alienarea parentală, numită acum „înstrăinare părintească”. Aceasta este definită ca o formă de violență psihologică exercitată de un părinte (sau de rude/afini) asupra copilului, determinându-l să manifeste ostilitate nejustificată față de celălalt părinte.
Pașii pentru a depune un dosar de înstrăinare părintească (conform noii legi)
Documentați cazul: Adunați dovezi (mesaje, email-uri, declarații, rapoarte psihologice etc.) care să demonstreze existența comportamentului de înstrăinare părintească.
Consultați un avocat: Un avocat specializat în dreptul familiei vă poate oferi consultanță juridică și vă poate ajuta să înțelegeți mai bine prevederile legii și cum se aplică la cazul dumneavoastră.
Redactați cererea: Cererea de chemare în judecată trebuie să conțină:
Datele de identificare ale părților (părinți și copil)
Descrierea detaliată a faptelor care constituie înstrăinare părintească
Enumerarea probelor pe care vă bazați (documente, martori, expertize)
Pretențiile dumneavoastră (de exemplu, măsuri de protecție a copilului, terapie psihologică pentru copil și părinți, restricționarea sau interzicerea contactului dintre copil și părintele care înstrăinează)
Depuneți cererea la instanță: Cererea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază copilul.
Participați la ședințele de judecată: Este important să fiți prezent la toate termenele de judecată și să colaborați cu avocatul dumneavoastră pentru a susține cazul.
Urmați recomandările instanței: Instanța poate dispune diverse măsuri, cum ar fi anchete sociale, expertize psihologice, terapie de familie etc. Este important să respectați aceste măsuri.
Aspecte importante de reținut
Termenul de soluționare: Conform noii legi, instanța are obligația de a soluționa cu celeritate (rapiditate) cauzele de înstrăinare părintească.
Ascultarea copilului: Ascultarea copilului este obligatorie, ținând cont de vârsta și gradul său de maturitate.
Raportul psihologic: Dacă ascultarea copilului are loc cu participarea unui psiholog, acesta va întocmi un raport care va fi depus la dosar.
Sancțiuni: Nerespectarea hotărârilor judecătorești privind măsurile de protecție a copilului poate atrage sancțiuni, inclusiv amenzi sau, în cazuri grave, decăderea din drepturile părintești.
Unde găsiți informații suplimentare
Textul legii: Căutați pe internet Legea 123/2024 și Legea 272/2004 pentru a le consulta integral.
Site-ul ANPDCP: Accesați site-ul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și a Persoanelor cu Dizabilități (ANPDCP) pentru informații și ghiduri privind drepturile copilului.
Avocați specializați: Consultați un avocat specializat în dreptul familiei pentru asistență juridică personalizată.
Disclaimer: Informațiile de mai sus sunt generale și nu constituie consultanță juridică. Vă recomandăm să consultați un specialist pentru a obține sfaturi adaptate la situația dumneavoastră specifică.